ZF: Topul celor mai mari 15 bănci pe 2012. Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit cu capital privat majoritar local, s-a menţinut în 2012, pentru al doilea an la rând, pe poziţia a treia în clasamentul activelor bilanţiere din sistem, înaintea băncii de stat CEC Bank; UniCredit a reuşit să prindă top 5 devansând Raiffeisen, iar ING a urcat până pe locul 8 în timp ce grecii de la Alpha şi Bancpost au continuat să alunece. Pe o piaţă a creditului cuprinsă de letargie, băncile care anul trecut au vândut mai multe credite noi decât sumele rambursate de clienţi din împrumuturile vechi au putut să iasă cu uşurinţă din rând, înregistrând creşteri vizibile la nivelul cotelor de piaţă după active.
Capital: Astăzi vom afla dacă există interes pentru autostrăzi private. Astăzi, la ora 11, expiră termenul până la care constructorii se pot înscrie în cursă pentru unul dintre cele mai aşteptate proiecte de infrastructură din România. Ofertele urmează să fie deschise la ora 12, dar până la declararea unui câştigător este cale lungă. Tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, cu o lungime de 58 de kilometri, îşi aşteaptă peţitorii. Acest proiect este primul care se va face prin concesiune, adică pe banii constructorului.
Adevărul: Comoara de la Registrul Comerţului, între pile şi privatizare. Şase parlamentari propun trecerea Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ şi Industrie. În acest fel, o instituţie care deţine bani şi informaţii despre firmele din România ar trece de la stat la o asociaţie privată condusă de Mihail Vlasov. Un grup de parlamentari din mai multe formaţiuni au depus la Senat un proiect de lege prin care Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC) ar trece de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ şi Industrie (CCIR).
ZF: Corporaţiile mută 10.000 de angajaţi în alte sedii din Bucureşti. Companii precum Oracle, Raiffeisen Bank, Generali, Bitdefender, Hidroelectrica sau Societatea de Construcţii în Transporturi (SCT) Bucureşti îşi vor muta în acest an circa 10.000 de angajaţi în alte clădiri de birouri din Bucureşti, operaţiune care implică un cost de circa 20 mil. euro.
România liberă: Cele trei pietre de moară legate de piciorul Oltchim. Achiziţia unor active Arpechim, salariile situate la un nivel ridicat, necorelat cu veniturile obţinute, precum şi contractele semnate cu firme-căpuşă sunt principalele cauze care au adus Oltchim pe buza prăpastiei. Conducerea Ministerului Economiei alături de care s-au găsit ieri administratorii judiciari ai Oltchim, Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan, a prezentat raportul preliminar asupra insolvenţei Oltchim, unul dintre paşii obligatorii de parcurs în astfel de cazuri, potrivit prevederilor legale.