Hotnews – Noul Cod Fiscal: Persoanele fizice cu mai multe case nu vor mai fi impozitate suplimentar; Guvernul va impune firmelor impozit pe cladire calculat la valoarea pietei, nu de inventar. Persoanele care detin mai multe proprietati in afara celei de domiciliu nu vor mai fi impozitate suplimentar, conform sistemului aplicat in ultimii ani, aceasta impunere urmand sa fie eliminata de anul viitor, prin noul Cod Fiscal, potrivit ultimei forme a proiectului, obtinuta de Mediafax. De asemenea, Guvernul va schimba radical modul de calcul al impozitului pe cladirile firmelor, stabilit in prezent in functie de valoarea contabila, si va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea cladirii rezultata dintr-un raport de evaluare, similara valorii de piata, suma de plata urmand sa creasca.
Adevărul – ArcelorMittal stinge lumina la Hunedoara: Conducerea companiei propune acţionarilor dizolvarea societăţii. Aceasta funcţiona din 1884. Consiliul de Administraţie al combinatului ArcelorMittal Hunedoara (SIDG), societate care există din 1884, va propune acţionarilor dizolvarea acesteia, întrucât pierderile acumulate în ultimii ani au condus la scăderea activului net raportat la capitalul social sub limita prevăzută de lege.
ZF – Misterul redevenţei: ANRM calculează barilul de petrol la un preţ cu 20% mai mic decât cel al pieţei, iar gazul la un preţ cu 12% mai mic. Statul a încasat în primul trimestru al anului redevenţe în valoare de 343 de milioane de lei (76 de milioane de euro) în baza Legii petrolului 238/2004 şi 33 de milioane de lei (7,3 milioane de euro) din Legea minelor 85/2003. Aceste redevenţe sunt însă calculate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) la un preţ de referinţă, care pentru iulie, de exemplu, este cu 20% mai mic faţă de cotaţia internaţională în cazul petrolului, iar la gaze cu 12% faţă de nivelul agreat prin calendarul de liberalizare.
Adevărul – INTERVIU Constantin Tampiza, fost director al Lukoil: „Rusia nu are cu ce să şantajeze România”. Constantin Tampiza (66 de ani) a fost, vreme de zece ani (2003-2013), directorul general al “Lukoil România”, filiala autohtonă a celei mai mari companii ruseşti din industria petrolului. Toată biografia sa este legată de spaţiul ex-sovietic: a fost şcolit în Uniunea Sovietică, a fost vicepreşedintele Sovietului orăşenesc Chişinău, ministru al Economiei în guvernele Druc şi Muravschi (1990-1992) şi i-a cunoscut personal pe Mihail Gorbaciov şi Boris Elţin. “Eu când am venit la Guvern, în 1990, gândeam ruseşte şi traduceam în româneşte. Aşa am fost educat, spaţiul meu economic a fost Moscova”, mărturiseşte Constantin Tampiza, care în 2004 şi-a obţinut şi cetăţenie română.
ZF: Terenurile arabile româneşti, cel mai mare randament din marile pieţe agricole ale UE. Investiţiile în terenurile arabile din România aduc un randament anual de 13%, cel mai mare dintre cele mai mari zece pieţe agricole din Uniunea Europeană, potrivit unei analize a ZF. Fiecare hectar de teren arabil a generat în medie o profitabilitate netă de 500 de euro anul trecut, iar achiziţia acestei suprafeţe costă în medie 4.000 euro.
Capital: Băncile cu cele mai bune oferte pentru „Prima Casă”. Singurele împrumuturi cu care românii îşi pot cumpăra o locuinţă aducând un avans de doar 5% au rămas cele din programul „Prima Casă“, care beneficiază de garanţia statului. Avasul este, de altfel, principalul avantaj al unui astfel de credit, în condiţiile în care ofertele de ipotecare standard în lei ale băncilor solicită un nivel de minimum 15%, în timp ce la varianta în euro este necesar un avans de cel puţin 25%. Mai reduse decât la creditele ipotecare standard sunt şi dobânzile, deşi diferenţele s-au mai atenuat faţă de anul trecut. Marele dezavantaj este însă suma maximă, limitată la echivalentul în lei a 57.000 de euro.
Gândul: Unde găsim cea mai proastă şosea din România. Şoferii care intră în localitatea Fizeşu Gherlii sunt atenţionaţi, printr-o pancartă din lemn agăţată de un stâlp, că dacă merg în continuare ajung pe „Drumul groazei”. Drumul a intrat în modernizare în urmă cu un an, dar lucrările au fost întrerupte pe parcurs din cauza unor neînţelegeri între firma care desfăşura lucrările şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj, potrivit presei locale.