5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 29.07.2014
Bursa – Chevron: Vom continua explorările gazelor de şist din România. Explorarea gazelor de şist din România va continua, ne-au declarat reprezentanţii companiei americane Chevron. Oficialii ne-au precizat: „Am obţinut toate aprobările necesare pentru demararea activităţilor de explorare în comuna Puieşti şi am îndeplinit şi o parte din condiţiile necesare aprobărilor pentru a fora sonde de explorare în alte trei comune din judeţul Vaslui (Băceşti, Găgeşti şi Urdeşti). În prezent, analizăm informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor de foraj şi cele obţinute în urma investigaţiilor geo-fizice pentru a înţelege potenţialul de resurse de gaze naturale din argilite. După finalizarea analizelor, rezultatele vor fi predate ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) şi vor rămâne în custodia statului. Confidenţialitatea informaţiilor de acest gen este menţinută în conformitate cu legislaţia din România”.
ZF: Isărescu cere acces la finanţare de urgenţă în euro de la BCE pentru băncile cu capital local. Băncile cu capital majoritar românesc ar trebui să aibă acces la o facilitate de urgenţă de la Banca Centrală Europeană (BCE) prin care să poată obţine lichiditate în euro pe termen scurt în cazul unor situaţii de stres sever sau iminent care să ameninţe stabilitatea financiară a pieţei locale, consideră guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Adevărul: Şoferii şi industriaşii au salvat bugetul în primul semestru: accizele şi „taxa pe stâlp” au adus cele mai mari creşteri ale încasărilor. Majorarea forţată a accizelor şi introducerea taxei pe construcţii speciale au adus în primele şase luni două miliarde de lei în plus la buget. Proprietarii de autovehicule şi de companii industriale au dus greul acestor plăţi.
Hotnews – Gigantul energetic CE Oltenia si Guvernul: O poveste despre presiuni sociale, facilitati guvernamentale, ineficienta si vanzari sub pretul de productie. Complexul Energetic Oltenia, un colos energetic si minier cu circa 19.000 de salariati, este departe de a ajunge acea societate eficienta, tocmai buna de listat pe bursa: datorii uriase (2,57 miliarde lei la 31 decembrie 2013), pierderi de 28 milioane lei din activitatea de exploatare in 2013, energie electrica tranzactionata in 2014, pe OPCOM, sub costul de productie sau, in cel mai bun caz, la nivelul acestuia. Nu sunt elemente de bun augur pentru CE Oltenia, dar cu toate acestea, nimic nu impiedica continuarea politicii de acordare de prime cu diverse ocazii (Paste, Ziua energeticianului, Ziua Minerului etc). Nimic nu impiedica sindicatele si conducerea CE Oltenia sa ceara ministrilor tot soiul de facilitati, legalizate prin Hotarari de Guvern. Nimic nu impiedica sa ceara si autoritatii de reglementare sa inchida ochii la reglementarile europene, doar ca sa poata traderii de export cu care a incheiat contracte sa scoata din tara energia la un pret mai convenabil.
Capital: Vieţile şi bugetele lui Gherghina, „omul-foarfece” de la guvern. Gheorghe Gherghina a fost, pe rând, economist, director şi secretar de stat în Ministerul Finanţelor, începând din 1987. Cu un intermezzo de trei ani, la Banca Naţională, biografia sa este legată de una dintre cele mai dificile, dar şi controversate instituţii-cheie din stat. Iar rolul său a fost covârşitor. Bugetele României, cu bune şi rele, au fost în mâinile sale, timp de peste două decenii. Multă vreme, ministerul a fost sub patronajul PSD, dar chiar şi după ce a trecut la liberali sau pedelişti, Gherghina a revenit şi a preluat bugetul, în ciuda unor diferende politice. S-a spus, de-a lungul timpului, că este un personaj învechit, care lucrează fără computer, cu „creionul chimic“, că nu are viziune economică sau că este un contabil „cu mânecuţe“.
ZF – Ruptura dintre oraşe: zece ore durează călătoria cu trenul pe ruta Bucureşti-Cluj, o rută de sub 500 km. Cu avionul se face o oră, dar biletul costă 350 de lei. Cei aproape 500 de kilometri între Bucureşti şi Cluj-Napoca, al doilea oraş din România după numărul de firme înregistrate, sunt parcurşi în nouă ore şi jumătate – zece ore de trenurile CFR Călători, preţul unui bilet fiind de 95 de lei, potrivit datelor de la infofer.ro. Spre comparaţie, călătoria cu trenul de la Cluj-Napoca spre Budapesta, o rută similară ca distanţă, durează şapte ore, preţul biletului fiind de 144 de lei, potrivit datelor de la biroul de informaţii al CFR.
Adevărul: Harta restanţierilor la credite. Sălaj, Vâlcea şi Brăila, în topul rău-platnicilor. Sumele restante la împrumuturile contractate de populaţie şi firme nu depăşesc 10% din totalul portofoliului de credite în judeţele Gorj şi Dâmboviţa, însă ele depăşesc o pătrime în Sălaj, Vâlcea şi Brăila, judeţe cu o economie slabă. Restanţele la creditele pe care populaţia şi agenţii economici le-au contractat de la bănci au ajuns la 31,29 miliarde de lei la sfârşitul lunii iunie, în scădere cu 4,3% faţă de decembrie 2013, nivelul minim al ultimelor 14 luni, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Valoarea sumelor restante reprezintă 14,4% din totalul portofoliului de împrumuturi şi este în uşoară scădere, de la 14,86%, la sfârşitul anului trecut.