5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 29.11.2013
ZF – Batoux, Coca-Cola: Companiile şi-au resetat afacerile. Urmează un nou ciclu de investiţii. Stephane Batoux, general manager al Coca-Cola HBC România şi Moldova – cel mai mare producător de băuturi răcoritoare de pe piaţa locală, spune că cea mai mare provocare a companiilor şi a guvernelor în această perioadă este creşterea încrederii consumatorilor. „Nu văd schimbări majore în 2014. Aş paria pe 2015 şi cred că acesta este anul în care PIB-ul României va continua să crească, dar va reveni şi încrederea consumatorilor, va creşte puterea de cumpărare, ceea ce va aduce consumatorii înapoi nu doar pe piaţa băuturilor răcoritoare, ci în toată piaţa“, a declarat Batoux.
Hotnews – Comisia Europeana propune noi masuri impotriva spionajului economic. CE invoca si cazul unei firme chinezesti care a incercat sa intre in Romania cu produse copiate din Austria. Comisia Europeana a propus noi norme privind protectia secretelor comerciale pentru a contracara dobandirea, utilizarea si divulgarea ilegala a acestora, a informat joi Reprezentanta CE in Romania. In studiul de impact, executivul european invoca si cazul unei firme chinezesti care a incercat sa patrunda pe piata din Romania cu produse copiate din Austria. Propunerea de directiva isi propune sa ajute instantele nationale sa trateze cazurile de insusire abuziva a informatiilor de afaceri confidentiale, sa scoata de pe piata produsele care incalca secretul comercial. De asemenea, proiectul legislativ pentru protectia cunostintelor si informatiilor de afaceri nedivulgate va permite victimelor sa obtina despagubiri in cazul actiunilor ilegale.
România liberă: Unde au dispărut 2 miliarde de lei din supraimpozitarea carburanţilor în 2014. Dacă ministrul Chiţoiu susţine că autostrăzile, drumurile naţionale sau judeţene ”au prioritate” la cheltuirea banilor ce vor fi colectaţi din acciza suplimentară, ministrul bugetului, Liviu Voinea este mai tranşant şi afirmă însă că toţi banii vor fi direcţionaţi către în acţiuni privind infrastructura rutieră. ”Toate veniturile vor ajunge la autostrăzi şi la drumuri”, a declarat, joi, ziarului România Liberă ministrul Liviu Voinea. Potrivit acestuia, din creşterea propriu-zisă a accizei cu 7 eurocenţi la litru vor fi adunaţi în plus 2,6 mld. lei. Diferenţa până la 4 mld. lei e reprezentată din indexarea cu inflaţia a nivelului exprimat în lei al accizelor.. ”Acciza de 7 eurocenţi este 2,6 mld. lei. Diferenţa este de la creşteera accea cu inflaţia”, spune ministrul. Banii nu se regăsesc însă in buget. CNADNR, subordonată Departamentului Proiectelor de Infrastructură şi Investiţii Străine are prevăzută pentru 2014 o majorare de 502 milioane lei faţă de execuţia bugetară estimată pentru anul acesta, de la 5,53 mld. lei la 5,85 mld. lei.
Capital – Risipa medicamentelor: de unde ar putea statul să economisească anual 100 de milioane de euro. Un plus de informare, dar şi o recomandare cinstită de la medici şi farmacişti ar putea ajuta la scăderea considerabilă a costurilor cu medicamentele în România. Mai exact, vorbim de o economie anuală de 100 de milioane de euro în cazul în care oamenii ar cumpăra medicamentele generice, mai ieftine, care au exact aceeaşi eficienţă ca cele inovative, mai scumpe. „Economiile rezultate ar putea fi direcționate către alte zone sub presiune ale sistemului de sănătate, cum ar fi construirea de noi spitale, creșterea salariilor personalului medical sau plata arieratelor sistemului medical.” a declarat Laurențiu Mihai, Director Executiv APMGR, comentând rezultatele unui studiu realizat cu KPMG România.
Cursdeguvernare.ro – Sărăcia – o radiografie: La cine se concentrează lipsurile. Problema copiilor. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale ( MMFPS) a calculat datele de sărăcie pe baza datelor statistice rămase definitive pentru perioada 2002 – 2011. Acestea arată că numărul persoanelor aflate în stare de sărăcie relativă a rămas aproximativ același din anul 2000 încoace, în apropierea pragului de 4 milioane persoane. (depășit în anii 2002 și 2006). Pragul de sărăcie relativă se situa în 2011 peste nivelul salariului minim net pe economie (530,4 lei față de 510 lei). Ceea ce înseamnă că un salariat cu salariul minim pe economie era automat catalogat drept sărac. Dacă structura veniturilor populației după mărime ar fi rămas în 2013 aceeași cu cea din 2011 (ceea ce va fi putea fi estimat numai după finalizarea cercetării statistice de profil) , înseamnă că pragul de sărăcie relativă a urcat în 2013 la circa 570 lei (inflațiile medii au fost de 3,33% în 2012 și undeva sub 4,5% preliminat inițial pentru 2013).