Hotnews: Autostrada A3 dinspre Ploiesti nu va fi legata de Bucuresti nici anul acesta si a fost lasata fara nici un ban dupa rectificarea bugetara. PLUS: O intersectie problema, „rezolvata” cu o benzinarie. Autostrada A3 Bucuresti – Ploiesti, inaugurata in iulie 2012, a fost lasata fara nici un ban in bugetul pe anul acesta dupa ce Guvernul a taiat finantarea la rectificarea bugetara. Decizia executivului vine in conditiile in care lucrarile la infrastructura autostrazii nu sunt terminate, „ciotul” de 6,5 km de la Soseaua de Centura pana in Capitala e inca in constructie, nodurile rutiere importante nu sunt finalizate, iar pe intreaga lungime a autostrazii nu exista inca nici o benzinarie. Informatiile vin de la Compania de Autostrazi, care a confirmat pentru HotNews.ro ca „in acest an nu va fi deschis traficul pe niciun sector din aceasta autostrada”, cu toate ca lucrarile pe tronsonul Soseaua de Centura – Strada Popasului sunt avansate, iar la inceputul verii autoritatile anuntau noi kilometri inaugurati.
EVZ: Taxa care umflă FACTURILE DE CURENT ale românilor, înjumătăţită! Taxa de cogenerare, care apare pe facturile de electricitate, şi care reprezintă circa 3-4% din costul total, ar putea fi înjumătăţită de la anul, potrivit unei propuneri ANRE. „Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului reducerea cu 10% a bonusului de cogenerare de înaltă eficienţă de la 1 ianuarie şi cu 35% de la 1 iunie 2014, a declarat joi, pentru AGERPRES, Niculae Havrileţ”, preşedintele ANRE.
ZF – Radu Gheţea, preşedintele bancherilor: Nu îmi fac griji că băncile vor pierde eventualele procese privind creditele în franci. 28.000 de români cu credite în franci elveţieni au rate cu 70% mai mari din cauza devalorizării, iar avocaţii îi îndeamnă la procese. Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, afirmă că nu îşi face griji legate de pierderi în sistemul bancar ca urmare a proceselor care urmează să fie declanşate de debitorii persoană fizică cu credite în franci elveţieni sau yeni japonezi. „Cine poate să decidă acum dacă au fost explicate mai mult sau mai puţin riscurile unui credit în valută exotică. Mă mir că avocaţii vor să dea în judecată Banca Naţională şi băncile că nu au explicat destul. Dacă era o carte în care scria ce trebuie explicat ar fi fost altceva, dar acea carte a apărut după Directiva 48. Nu îmi fac griji legate de pierderi în sistem din cauza unor astfel de procese“, a declarat Radu Gheţea pentru ZF.
Adevărul: Topul dobânzilor la depozite. Unde să-ţi ţii economiile ca să obţii cel mai bun câştig. Cele mai mari dobânzi oferite de bănci pentru economiile populaţiei depăşesc cu puţin pragul de 5% pe an pentru lei şi 3% pentru euro. Dobânzile plătite de băncile mari la depozitele standard în lei au scăzut sub 4% pe an după ajustarea accelerată din ultimele luni, iar puţini bancheri mai afişează dobânzi peste 5% pe an şi doar pe scadenţe mai lungi, de nouă luni sau un an. BCR şi BRD, cele mai mari bănci din sistem în funcţie de valoarea activelor, remunerează cu 3,2%, respectiv 4,25%% pe an sumele atrase pe trei luni de la clienţi persoane fizice.
Capital: Cât la sută din autostrăzile din România sunt cu adevărat românești? Construim puțin, dar scump. Iar atunci când o facem apelăm la importuri. De la aderarea la UE și până în primăvara acestui an, piața lucrărilor de construcții de drumuri a însumat 10,9 miliarde de euro, adică aproape 2% pondere anuală în PIB-ul țării. „Între infrastructura de transport a unei ţări şi dezvoltarea sa economică există o relaţie biunivocă. Potenţialul de dezvoltare al unei regiuni este cu atât mai mare cu cât acea regiune dispune de o infrastructură de transport mai modernă. Lipsa unei infrastructuri de transport adecvate poate sufoca dezvoltarea, iar economia naţională stagnează sau chiar înregistrează un regres” – sunt doar câteva dintre fundamentele menționate de Consiliul Concurenței în raportul, dat recent publicității, cu privire la infrastructura rutieră din România.