5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 5.06.2014

Economica.net
05 06. 2014
ziare_35223000_29633000

ZF: Fermierii strâng 8,3 mil. tone de grâu în iulie, cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani. Productivitatea medie va fi de 3,9 tone/hectar, în creştere cu 13% faţă de sezonul trecut, de asemenea un record istoric. România îşi va consolida a cincea poziţie în topul celor mai mari producători de grâu din Uniunea Europeană şi va reduce cu o pătrime distanţa faţă de Polonia, ocupanta locului patru, arată un raport făcut public la sfârşitul lunii mai de traderul Toepfer, liderul local al comerţului cu cereale şi seminţe oleaginoase.

Hotnews – CE critica iarasi Guvernul pentru strategia fondurilor UE 2014-2020: Suntem ingrijorati de alocarile dezechilibrate. Nu ati indeplinit conditionalitatile. Riscurile care se vad de la Bruxelles la Bucuresti. Comisia Europeana critica Guvernul si pentru draftul oficial al strategiei pentru absorbtia fondurilor europene din perioada de programare 2014-2020, conform noilor observatii transmise de serviciile executivului comunitar Ministerului Fondurilor Europene, intrate in posesia HotNews.ro. Oficialii de la Bruxelles atrag atentia Guvernului Ponta ca nu a indeplinit conditionalitatile ex-ante referitoare la combaterea fraudelor in achizitiile publice si la strategiile sectoriale, printre care si cea referitoare la achizitiie publice. Executivul european isi exprima „ingrijorarile” fata de alocarile „dezechilibrate” pe care le propune Romania pentru fondurile europene 2014-2020. Totusi, functionarii de la Bruxelles apreciaza ca varianta oficiala a draftului de Acord de parteneriat asumata de Guvern este imbunatatita comparativ cu precedentele documente de lucru transmise de Ministerul Fondurilor Europene anul trecut.

Capital: Cei patru români care stau la masă cu giganții imobiliari. Liviu Tudor, Dinu Patriciu, Iulian Dascălu şi Gabriel Popoviciu sunt singurii investitori români prezenţi în topurile celor mai mari proprietari de clădiri de birouri şi spaţii comerciale din România, sectorul spaţiilor logistice fiind dominat exclusiv de fonduri străine. Cu excepţia lui Dinu Patriciu, pentru care investiţiile imobiliare au fost un pariu, ceilalţi trei antreprenori au un profil similar.

Adevărul: Protecţia consumatorului, urgentată de Guvern sub presiunea sancţiunilor de la Comisia Europeană pentru întârziere. Măsurile care protejează consumatorul, introduse de Comisia Europeană şi pentru care Bruxelles-ul a atenţionat România că este pasibilă de sancţiuni din cauza neaplicării acestora, au fost aprobate de Guvern prin ordonanţă de urgenţă. Adoptarea vine după ce, iniţial, respectivele măsuri au fost avizate tot de Guvern printr-o lege a cărei aplicare era mai târzie.

ZF: Economia judeţului Braşov, ridicată de nemţii din industria auto, dar care încă aşteaptă „pista de aterizare“ pentru noii investitori. Cu un PIB per capita de aproape 8.300 de euro (cu 20% peste media naţională) şi cu aproape 550.000 de locuitori, economia judeţului Braşov este dominată de fabrici producătoare de componente auto, construite pe rămăşiţele fostelor fabrici Tractorul şi Rulmentul. Deşi statisticile judeţului din centrul ţării arată mai bine decât în alte zone, „amorţeala“ în care este prins mediul de afaceri local nu permite o dezvoltare economică notabilă într-un ritm rapid, spun consultanţii. Salariul mediu net în Braşov, de circa 1.500 de lei (cu 7% mai mic decât cel din restul ţării) şi faptul că aproape 30% din populaţia judeţului au un loc de muncă, precum şi universităţile din oraş au făcut ca, în ultimii ani, judeţul să nu fie ocolit de investitorii străini. Alături de fabricile care angajează mii de oameni în industria auto precum Autoliv, Schaeffler, Preh, Quin sau Draexlmaier, furnizorii de servicii de externalizare de tip call center au început să îşi extindă prezenţa cu filiale în Braşov, pentru că au găsit buni vorbitori de limbi străine. Chiar la începutul acestei săptămâni, compania Competence Call Center a anunţat că a deschis al doilea centru din România la Braşov, unde vor lucra 100 de oameni, vorbitori de limbi străine (engleză, spaniolă, italiană, franceză, rusă sau maghiară).