5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 7.04.2015

Spicul a ajuns în faliment şi cu fabrica scoasă la vânzare – ZF. Spicul, producător din industria de panificaţie, cu o istorie de 160 de ani, a ajuns în faliment după patru ani de insolvenţă, iar fabrica din localitatea Rudeni, Ilfov, este scoasă la vânzare la un preţ de strigare de 4,5 mili­oane de euro.

Interviu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței / Ajutoarele de stat sunt, de fapt, nedeclarate, Comisia monitorizează 5 astfel de cazuri * La privatizarea Poștei nu-i mai păcălim * Licitațiile pe contracte publice: ne bazăm pe sesizări * Prețurile la combustibili: recomandăm creșterea concurenței – CURSDEGUVERNARE.ro. Comisia monitorizează pentru acest gen de ajutor nedeclarat la 5 companii: Oltchim, CFR Marfă, CFR Călători, Complexul Energetic Oltenia și Compleul Energetic Hunedoara. Astea sunt companiile în vizorul lor, parte din programul de asistență pe care îl dă Uniunea României. „Stăm prost – pe energie, unde piața este în curs de liberalizare, și avem o mai veche obsesie – profesiile liberale”, a spus Chiriţoiu.

Caritas, prima ţeapă naţională. Jocul care a adunat o treime din banii României – Adevărul. Caritas este imaginea perfectă a haosului care stăpânea ţara în primii ani după Revoluţie. Ioan Stoica, un contabil originar din Braşov, a ademenit milioane de români cu iluzia îmbogăţirii peste noapte, lăudându-se că a ticluit o formulă matematică secretă prin care poate să înmulţească banii şi să scoată România din sărăcie. Oricine depunea bani la Caritas urma să primească, după trei luni, de opt ori mai mult, iar respectarea acestei promisiuni în prima parte a desfăşurării jocului şi mediatizarea „miracolului” au creat o reacţie în lanţ.

România poate ajunge la un milion de informaticieni investind în preuniversitar – ZF. Ţinta de un milion de IT-işti se poate atinge şi cu programe mai scurte de educaţie, livrate sub formă de învăţământ postliceal sau ca programe echivalente cu doi ani de facultate, spun decanii facultăţilor cu profil IT din Bucureşti, instituţii care „produc“ anual 1.000 de ingineri de IT.

Trenul care leagă direct Aeroportul Otopeni de Gara de Nord – DIGI24. Până să avem metrou de la Aeroportul Internaţional Bucureşti până în Capitală, am putea avea legătură directă cu trenul. Şefii de la Transporturi scutură de praf un proiect vechi de şapte ani şi mai fac o încercare. Costă 150 de milioane de euro, mai puţin decât varianta subterană, şi nici nu este atât de mult de lucru.

S-a aprobat bugetul Primariei Capitalei pe 2015. Pasajul de la Ciurel primeste 80 milioane lei, pasajul subteran de la Piata Presei – 45 milioane lei, iar largirea str. Fabrica de Glucoza – 55 milioane lei – Hotnews. Capitala are in acest an de cheltuit 4,2 miliarde lei. Printre proiectele de investitii care primesc finantare se numara: drumul expres spre Autostrada A1 si Pasajul de la Ciurel – 80 milioane lei, Pasajul subteran de la Piata Presei Libere – 45 milioane lei, largirea Sos. Prelungirea Ghencea – 70 milioane lei si largirea str. Fabrica de Glucoza – 55 milioane lei. Pentru pasajul pietonal de la Piata Romana s-au alocat 100 milioane lei, bani dintr-un credit finantat de Banca Mondiala. Intrucat consilierii generali nu doresc realizarea acestui proiect, primarul Sorin Oprescu spune ca banii vor fi redirectionati catre alte proiecte.

Statul austriac nu va mai garanta depozitele bancare – Bursa. s-a ajuns la un punct fundamental de răscruce în Europa: lansarea „experimentului” privind eliminarea completă a garantării depozitelor bancare de către stat, pe fondul legislaţiei care stabileşte procedura de bail-in a creditorilor instituţiilor bancare. Oricât ar părea de ciudat şi neverosimil, „cobaiul” nu este vreo ţară de la periferia Europei sau de la periferia zonei euro. Nu, este vorba de Austria, ţară care face parte din aşa-numitul „nucleu dur” al zonei euro. În prezent, pragul de garantare al depozitelor bancare din Austria este de 100.000 de euro, din care prima jumătate este acoperită de către bănci, iar restul de către guvernul federal. Noua lege, care va intra în vigoare în iulie 2015, a fost elaborată conform noilor norme europene şi elimină obligaţiile guvernamentale în ceea ce priveşte garantarea depozitelor.

 Acţionarii străini au adus 200 mil. lei la capitalul băncilor în două luni – ZF. Două bănci, o firmă de recuperare de creanţe şi o companie de credite de consum au primit în primele două luni din acest an injecţii de capital de 207 milioane de lei (circa 47 mil. euro) de la acţionarii străini, potrivit Registrului Comerţului. Spre comparaţie, injecţiile de capital primite de companiile financiare în ianuarie şi februarie 2014 fuseseră de 53 milioane de lei.

Semănarea culturilor de primăvară, amânată cu cel puţin două săptămâni – Capital. “După 10 aprilie trebuia să începem semănarea culturile de primăvara, dar această activitate va fi amânată pentru cel puţin două săptămâni din cauza precipitaţiilor. Acest lucru înseamnă pentru fermieri costuri mai mari, şi culturi mai mici”, este de părere Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Verdict de la Viena: Bursa românească nu este scumpă deloc, dar nici atât de ieftină precum era – Capital. Henning Eßkuchen, şeful departamentului de cercetare pentru regiune al Erste Group, afirmă că acţiunile de la BVB nu mai sunt aşa de ieftine cum ne obişnuisem. Cu toate acestea ele se tranzacţionează cu un discount de 14%, faţă de un premium de 17% la nivel regional şi un premium de 28% în zona euro. Bursa încă nu a înglobat creşterea economică din ultimii ani şi, deşi recomandarea grupului bancar austriac este neutră, nu este exclus ca România să fie o surpriză. Dintre acţiunile urmărite de Erste, Transgaz şi Romgaz sunt recomandate, în timp ce pentru OMV Petrom preţul-ţintă este cu peste 7% sub valorile actuale.