50% din populaţie îşi primeşte întregul venit pe card, în timp ce 17% îl primeşte cash – Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia
În 2021, Indicele Plăților Digitale din România realizat de Mastercard a obținut un scor de 54 din 100 de puncte. Acest rezultat este calculat ca medie a punctajelor individuale obținute pentru fiecare pilon: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare. Rezultatele indică un potențial de creștere semnificativ, pe toate cele trei direcții, acestea fiind de altfel corelate.
Indicele Plăților Digitale este o metodologie dezvoltată de Mastercard, care evaluază maturitatea ecosistemului de plăți, urmărind trei indicatori: Infrastructură, Cunoștințe, Utilizare, notate pe o scară de la 1 la 100. Indicele a fost lansat în Ungaria, în 2021, iar anul acesta a fost replicat în alte șase țări: Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Serbia și România,
„Dacă ne uităm îndeaproape la rezultate, și voi începe cu sub-indicele Infrastructură, 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare, în timp ce rata de acceptare în rândul comercianților a fost estimată la 32%. Totodată, produsele și tehnologiile contactless au atins un nivel aproape maxim de maturitate, cu o rată de penetrare de 99% în cazul terminalelor POS, și de 90% pentru cardurile contactless, dar există produse inovatoare disponibile pe piață care au încă o penetrare redusă, cum ar fi plățile instant și plățile cu portofele digitale. Principala provocare: dezvoltarea infrastructurii pe rural şi zonele urbane mici”, spune Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia.
Continuând cu sub-indicele Cunoștințe, datele demografice precum vârsta, nivelul de educație și venitul lunar joacă un rol esențial în cunoașterea de către consumatori a metodelor de plată. Numerarul este considerat în continuare cea mai sigură și mai convenabilă metodă de plată de o mare parte a românilor,
De asemenea, rezultele obținute pentru sub-indicele Utilizare, au indicat că doi factori majori pentru adoptarea plăților electronice sunt competențele digitale și digitalizarea veniturilor. „Cu toate acestea, doar 50% din populația adultă din România își primește integral venitul lunar într-un cont bancar, iar 17% își primesc întregul venit în numerar”, explică Vladimirescu. Indicele Mastercard arată că, deși România se numără printre primele țări europene care oferă acces la internet de mare viteză, iar 87,1% din gospodăriile din România au acces la acest tip de conexiune, doar 78% din populația adultă folosește internetul și chiar mai puțini au competențe digitale de bază.
De exemplu, în România, produsele și tehnologiile contactless au atins un nivel aproape maxim de maturitate, spre deosebire de alte tehnologii și instrumente mai noi pe piață, precum wereables sau portofele digitale, unde există mult spațiu de creștere.
Profilul românului utilizator de plăţi digitale
„Românul care utilizează cel mai mult plățile digitale locuiește în București sau alt oraș mare, are studii universitare, un salariu lunar mediu și peste medie și face parte din generațiile Y (1981 – 1995 / 26-40 ani) sau Z (după 1995 /
Un studiu privind atitudinile și comportamentele Generației Z, cel mai tânăr grup de consumatori care decid, în prezent, tendințele viitoare ale pieței arată faptul că sunt un grup de consumatori smart, conectați în permanență pe mediile digitale, care se așteaptă ca serviciile comerciale și financiare să fie rapide și convenabile. „Sunt dornici să cumpere online și sunt fani ai plăților mobile contactless, precum și ai serviciilor de mobile banking. 49% dintre tinerii români au declarat că folosesc această metodă de plată în prezent versus 38% media la nivelul Europei Centrale și de Est”.
Şeful Mastercard România şi Croaţia este convins că strategia de digitalizare a ANAF 2021-2025 va crește performanța serviciilor publice oferite în domeniul administrării fiscale și vamale și va facilita comunicarea între ANAF și contribuabili, fiind, totodată aliniată la recomandările Comisiei Europene. Prin plăţile digitale, sumele sunt fiscalizate, iar taxele merg către bugetul de stat ca fonduri pentru investiții în dezvoltare – noi spitale, școli, autostrăzi.