Război în Ucraina – Reacţiile comunităţii internaţionale după ce Rusia a recunoscut independenţa „republicilor separatiste”

China transmite SUA că este preocupată de deterioarea situaţiei din Ucraina şi cheamă părţile la reţinere şi dialog

China este preocupată de ‘deteriorarea’ situaţiei în Ucraina, a afirmat ministrul de externe Wang Li într-o convorbire telefonică purtată marţi cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în care a reiterat apelul Beijingului către toate părţile implicate să dea dovadă de reţinere şi să-şi rezolve divergenţele prin dialog, transmite Reuters.

Preocupările de securitate legitime ale oricărei ţări ar trebui respectate, i-a transmis Wang lui Blinken, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Beijing.

‘Situaţia din Ucraina se deteriorează. China cheamă încă o dată toate părţile să dea dovadă de reţinere’, a afirmat Wang. Potrivit acestuia, China va continua să rămână în contact cu toate părţile implicate.

În timpul convorbirii, Blinken a subliniat necesitatea de păstrare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei în condiţiile ‘agresiunii’ Rusiei, a declarat Ned Price, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

În discuţia Blinken-Wang au fost abordate de asemenea evoluţiile din Coreea de Nord, a indicat Price.

Potrivit ministrului Wang, China cheamă la un dialog direct între Statele Unite şi Coreea de Nord şi va încerca, ca întotdeauna, să joace un rol constructiv în promovarea unei soluţii la problema nucleară în Peninsula Coreeană.

În ce priveşte Taiwanul, China consideră că acesta nu ar trebui inclus în strategia indo-pacifică a Statelor Unite, a subliniat Wang.

În cursul acestei luni, Statele Unite au afirmat că vor aloca mai multe resurse diplomatice şi de securitate pentru regiunea indo-pacifică şi că vor coopera cu parteneri din interiorul şi din afara regiunii pentru a menţine pacea şi stabilitatea în strâmtoarea care desparte Taiwanul de China.

Încercarea de a include Taiwanul în această strategie de ‘a limita China’ trimite ‘toate semnalele greşite’, i-a spus Wang lui Blinken, potrivit comunicatului Ministerului de Externe chinez.

Cu toate acestea, China este dispusă să abordeze diferendele sale cu Statele Unite şi să stabilizeze relaţiile cu acestea, a mai arătat Wang.

Germania: Rusia ‘s-a demascat’, odată cu acţiunile din estul Ucrainei

Rusia şi-a dezvăluit adevăratele intenţii odată cu ordinul de a desfăşura ceea ce spune că sunt trupe de menţinere a păcii în regiunile separatiste din estul Ucrainei Lugansk şi Doneţk, a declarat ambasadoarea Germaniei la o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, citată marţi de DPA.

„Rusia a insistat în mod repetat că nu era parte în conflictul (din Ucraina). Astăzi, ea s-a demascat şi a arătat că întotdeauna a fost”, a spus ambasadoarea Germaniei la ONU Antje Leendertse.

„Împreună cu aliaţii şi partenerii noştri, vom lua măsuri ferme şi adecvate, ca răspuns la încălcarea dreptului internaţional de către Rusia cu consecinţe economice, politice şi geostrategice serioase”, a adăugat Leendertse.

Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina, scrie AFP.

„Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ”, a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe, scrie Agerpres.

Statele Unite au dezvăluit luni primele sancţiuni limitate după ce Moscova a recunoscut independenţa regiunilor separatiste din Ucraina şi a anunţat trimiterea forţelor ruse de „menţinere a păcii” în aceste teritorii.

Ca răspuns, preşedintele Joe Biden a emis un ordin executiv care interzice orice nouă investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor pro-ruse Doneţk şi Lugansk din sud-estul Ucrainei, scrie Agerpres.

Joe Biden l-a informat pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, despre aceste măsuri, reafirmând „angajamentul Statelor Unite” la respectarea „integrităţii teritoriale a Ucrainei”, potrivit Casei Albe.

Dar un înalt responsabil al administraţiei americane a părut să semene îndoieli în legătură cu fermitatea Statelor Unite atunci când trupele ruse vor intra în aceste teritorii, aşa cum le-a dat ordin Vladimir Putin.

„Vom urmări foarte îndeaproape ce fac în orele şi zilele următoare. Iar răspunsul nostru va corespunde acţiunilor lor”, a spus el, amintind că forţele ruse operează în secret în Donbas de opt ani.

Forţe ruse care intră în Donbas nu ar fi ceva nou”, a adăugat el, fără a menţiona faptul că trupele ruse ar trece peste o frontieră recunoscută internaţional pentru a merge în această regiune separatistă, scrie Agerpres.

Washingtonul îşi va continua eforturile diplomatice „atât timp cât tancurile ruseşti nu vor fi în mişcare”, a precizat acest înalt oficial sub protecţia anonimatului.

Cele două teritorii separatiste Doneţk şi Lugansk au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite. Dar aceste sancţiuni anunţă o nouă fază în ceea ce ar putea deveni în curând cea mai periculoasă confruntare dintre Occident şi Moscova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice.

„Alte măsuri” vor fi dezvăluite marţi, a spus responsabilul american, fără a oferi alte detalii.

În paralel, Uniunea Europeană a făcut cunoscut că îi va sancţiona „pe cei care sunt implicaţi” în decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa acestor teritorii ucrainene.

Premierul britanic Boris Johnson a promis şi el sancţiuni „importante”.

Anunţul lui Vladimir Putin a fost făcut într-un moment în care occidentalii avertizează asupra iminentei invazii a Ucrainei, la frontierele căreia, potrivit Washingtonului, peste 150.000 de militari ruşi aşteaptă de săptămâni întregi.

Casa Albă a ţinut să sublinieze că sancţiunile anunţate luni sunt „distincte” şi „se vor adăuga” măsurilor economice „rapide şi severe” pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii.

Aceste sancţiuni ar face din Moscova un „paria pentru comunitatea internaţională”, a avertizat vineri un înalt responsabil al executivului american.

Rusia ar fi „izolată de pieţele financiare globale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice”, a ameninţat el.

Washingtonul a afirmat în repetate rânduri că gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe mare, nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina.

În faţa Rusiei, Ucraina aşteaptă de la Occident un sprijin ”clar” şi ”eficient”

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunţat marţi, într-discurs adresat naţiunii, o încălcare a „suveranităţii şi integrităţii teritoriale” a Ucrainei după recunoaşterea independenţei celor două „republici” separatiste Donbas de către Moscova, de care el afirmă că „nu îi este frică”, scrie AFP.

„Ucraina consideră cele mai recente acte ale Rusiei o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului nostru”, a spus el, adăugând că ucrainenii sunt „pe pământul lor” şi „nu se tem de nimic sau de nimeni” şi nu vor ceda „nicio singură bucată din ţară”.

Pe de altă parte, el a declarat că aşteaptă pentru ţara sa un sprijin „clar” şi „eficient” de la aliaţii occidentali în faţa Rusiei, după ce Moscova a recunoscut „republicile” separatiste din estul Ucrainei.

„Aşteptăm un sprijin clar şi eficient de la partenerii noştri”, a spus Volodimir Zelenski.

„Este foarte important să vedem acum cine este adevăratul nostru prieten”, a adăugat şeful statului ucrainean.

Ucraina: Acţiunile Rusiei, condamnate de majoritatea membrilor Consiliului de Securitate ONU

ONU şi majoritatea membrilor Consiliului de Securitate au condamnat luni, într-o reuniune de urgenţă, decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa republicilor separatiste din Ucraina şi de „a desfăşura trupe ruseşti” acolo, în timp ce Moscova a asigurat că va rămâne „deschisă diplomaţiei”, scrie marţi France Presse.

„Graniţele Ucrainei recunoscute internaţional vor rămâne neschimbate, indiferent de declaraţiile şi acţiunile Rusiei”, a afirmat ambasadorul ucrainean la ONU, Serghi Kisliţia. Ucraina cere Rusiei „să-şi anuleze decizia de a recunoaşte” teritoriile separatiste ucrainene, „să se întoarcă la masa negocierilor” şi să procedeze la „o retragere imediată şi verificabilă a trupelor sale de ocupaţie”, a adăugat el.

Desemnarea armatei ruse de către preşedintele Vladimir Putin drept „forţă de menţinere a păcii” pentru a justifica intrarea în teritoriile separatiste din estul Ucrainei este „un nonsens”, a declarat în prealabil ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

Preşedintele Vladimir Putin „a anunţat (…) că va desfăşura trupe ruseşti în aceste zone. Ei le numesc forţe de menţinere a păcii. Acesta este un nonsens. Ştim ce sunt ele cu adevărat”, a criticat diplomata americană.

În prealabil, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, „a regretat” puternic deciziile şi acţiunile Rusiei.

„Următoarele ore şi zile vor fi critice. Riscul unui conflict major este real şi trebuie evitat cu orice preţ”, a susţinut ea în cadrul reuniunii organizate la cererea în special a occidentalilor.

Rusia nu închide uşa „diplomaţiei” pentru a rezolva criza din Ucraina, dar va împiedica o „baie de sânge” în teritoriile separatiste din estul ţării a căror independenţă Moscova tocmai a recunoscut-o, a asigurat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia.

„Rămânem deschişi diplomaţiei, pentru o soluţie diplomatică. Totuşi, nu intenţionăm să permitem o baie de sânge în Donbas”, a declarat diplomatul rus.

În cadrul sesiunii, mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate au condamnat ultimele evoluţii, precum Franţa, Norvegia sau Irlanda, a cărei ambasadoare, Geraldine Byrne Nason, a criticat puternic Moscova. „Acţiunile unilaterale ale Rusiei nu fac decât să exacerbeze tensiunile”, a spus ea.

Pentru Franţa, Rusia „a ales calea confruntării”, a deplâns ambasadorul francez Nicolas de Riviere.

„Cine urmează?” să fie invadat, s-a întrebat într-un mod mai direct ambasadorul albanez Ferit Hoxha, condamnând „o încălcare a dreptului internaţional”.

Omologul său indian, TS Tirumurti, şi-a exprimat „îngrijorarea profundă” şi a cerut „reţinere din partea tuturor părţilor”, în timp ce ambasadoarea britanică Barbara Woodward a solicitat Rusiei „să facă un pas înapoi” şi Brazilia „o încetare imediată a focului” în estul Ucrainei.

„Această acţiune” de a intra militar în estul Ucrainei „şi acest anunţ” de recunoaştere a independenţei „subminează integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat ambasadorul Kenyei Martin Kimani.

Ghana, Emiratele Arabe Unite au criticat de asemenea Rusia, cerând „dezescaladare” şi „reţinere”.

China s-a distins de partenerii săi prin faptul că nu a condamnat în mod explicit Rusia. „Credem că toate ţările ar trebui să rezolve diferendele internaţionale prin mijloace paşnice, în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite”, s-a limitat să declare ambasadorul chinez Zhang Jun.

Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse „să menţină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse, notează AFP.

Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca „forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul” „republicilor populare” Doneţk şi Lugansk.

În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia.

Rusia a desfăşurat de mai multe săptămâni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sunt pregătiţi să-şi invadeze vecinul.

Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora.

Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene.

Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun.

Acordurile, cu o durată de 10 ani, creează „temeiul legal pentru prezenţa” în aceste teritorii a „unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi”, potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte.

Documentele „prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac” şi „prevăd protecţia comună” a frontierelor.

Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei.