„Pe termen scurt, este posibil să majorăm nivelul impozitării în acest sector şi să reorientăm parte din venituri spre măsurile destinare amortizării impactului creşterii preţurilor asupra consumatorilor. Acest lucru a fost făcut în Italia şi România şi încurajăm guvernele să ia în vedere, în mod serios, acest lucru”, având în vedere profiturile realizate de marile companii energetice”, a declarat Mathias Cormann cu prilejul unui forum economic organizat la Madrid, scrie Agerpres.
Preţurile la energie au crescut considerabil în ultimele luni, din cauza cererii puternice apărute odată cu relansarea activităţii economice după pandemia de Covid-19. Această dinamică s-a accelerat puternic după declanşarea războiului din Ucraina, la data de 24 februarie, în special în Uniunea Europeană. În acest context, majoritate statelor europene au introdus măsuri destinate să limiteze impactul creşterii facturilor asupra gospodăriilor şi companiilor. Aceste măsuri au, însă, un cost important asupra finanţelor publice, în special în ţările care au deja o povară mare a datoriei publice.
De exemplu, în Franţa, Guvernul a evaluat la 22 de miliarde de euro costul măsurilor destinate sprijinirii populaţiei în contextul exploziei preţurilor la energie, fără a include aici o măsură care va intra în vigoare de la 1 aprilie şi care prevede rambursarea a 15 eurocenţi pentru fiecare litru de carburant achiziţionat de la benzinărie. În Spania, costul ajutoarelor pentru anul 2022 este evaluat undeva între 10 şi 12 miliarde de euro.
Pentru a finanţa aceste măsuri, mai multe ţări, precum Italia, au anunţat că au în vedere o suprataxare a profiturilor realizate de producătorii de energie ca urmare a majorării preţurilor pe piaţă. În Spania, Guvernul a anunţat o astfel de măsură în toamna anului trecut dar în cele din urmă şi-a revizuit ambiţiile în faţa criticilor exprimate de marile companii energetice.
Dincolo de aceste măsuri pe termen scurt, secretarul general al OCDE a apreciat că este nevoie de „accelerarea eforturilor pentru a asigura securitatea ofertei de energie”, în special în UE care este foarte dependentă de gazele naturale şi petrolul din Rusia. „În mod clar, este vorba de o problemă structurală”, a insistat Mathias Cormann.
Înfiinţată în anul 1961, OCDE joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 38 de state membre OCDE deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii.
În luna ianuarie, Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România, un obiectiv major de politica externa încă din 2004, când România şi-a depus pentru prima dată candidatura.
În schimb, la finele lunii februarie OECD a anunţat că a suspendat procesul de aderare a Rusiei şi de asemenea şi-a închis biroul de la Moscova ca represalii la invadarea Ucrainei.