Deficitul bugetar a ajuns la 1,23% din PIB în primele patru luni din an, mai mic în termeni procentuali cu 0,52% față de perioada similară a anului trecut

Soldul negativ este în scădere cu 0,52 de puncte procentuale faţă de cifrele consemnate în perioada similară a anului trecut, când bugetul închidea primele patru luni cu un deficit de 1,75% din PIB.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 16,33 de miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 20,70 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe primele patru luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB”, precizează Ministerul Finanţelor.

Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 0,86 de puncte procentuale din PIB, influenţată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri şi servicii şi venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34 de puncte procentuale din PIB, preponderent pe seama cheltuielilor cu asistenţa socială.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 144,40 miliarde, cu 22% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată cu precădere de avansul veniturilor din TVA, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, venituri nefiscale, contribuţii de asigurări şi fonduri europene.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 45,04 miliarde lei în perioada ianuarie – aprilie, în creştere cu 9,6% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările nete din TVA au înregistrat 31,58 miliarde lei în primele patru luni, în creştere cu 40,2% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 6,59 miliarde lei. Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante, explică MF.

Veniturile din accize au însumat 10,90 miliarde lei în primele patru luni din acest an, consemnând o scădere de 5% (an/an), determinată de contracţia încasărilor din accizele pentru produse din tutun. Pe de altă parte, veniturile din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică pozitivă (+7,9%), susţinută atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 10,23 miliarde lei în primele patru luni, consemnând o creştere de 13,2% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,4%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 8,7%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+11,1% ), precizează sursa citată.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,19 miliarde lei în primele patru luni, în scădere cu 18,8% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (faţă de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici cu 26,8% (an/an), atenuată însă parţial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde lei).

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 6,27 miliarde lei în primele patru luni, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+5,07 miliarde lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic, potrivit Execuţiei bugetului general consolidat publicată de Finanţe.

Veniturile nefiscale au însumat 13,60 miliarde lei în ianuarie – aprilie, consemnând o creştere de 67,2% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din redevenţe petroliere şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 10,24 miliarde lei în primele patru luni, în creştere cu 24,3% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 160,73 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 15,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 11,8% din PIB la 12,1% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 38,44 miliarde lei, în creştere cu 3,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,9% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 20,21 miliarde lei, în creştere cu 15,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Un avans se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 8,8%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,44 miliarde lei. „Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,12 miliarde lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, subliniază Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 60,40 miliarde lei, în creştere cu 19,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,75 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 2,6 miliarde lei, reprezentând sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,28 miliarde lei, cu 23,4% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 12,18 miliarde lei. Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,9% din totalul cheltuielilor pentru investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare, se mai arată în documentul Ministerului Finanţelor.

Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB şi deficit ESA estimat la 6,2% din PIB.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere la 2,9% estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior. Noile cifre sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au modificat semnificativ în scădere prognoza privind avansul PIB, până la circa 2%.