Studiu Erste: Economiile migrează către noi forme de investiţii: aur, obiecte de valoare şi fonduri. A scăzut cu 25% interesul pentru investiţii imobiliare

Erste Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri mutuale din România și companie membră Erste Group, prezintă rezultatele unui studiu realizat împreună cu compania de cercetări de marketing D&D Research. Studiul expune relația pe care o au românii cu surplusul financiar, dar și modul în care aceștia se raportează la instrumentele de economisire și investiții.

Cercetarea arată creșterea apetitului investițional pentru menținerea stabilității financiare prin fonduri de investiții (26%, +10% față de 2018), aur sau obiecte de valoare (23%, +11% față de 2018), prin diversificarea mijloacelor de economisire sau investire (23%, +12% față de 2018) sau prin investiții în criptomonede (+15%).

Cea de-a treia ediție a studiului Erste Asset Management și comparația cu ultimul studiu realizat de companie în 2018 scoate în evidență o creștere a apetitului investițional al românilor, chiar dacă 1 din 2 participanți la studiu percep riscuri mari sau foarte mari, asociate cu efectele locale ale crizei financiare, cu lipsa stabilității locului de muncă și cu recesiunea internațională în ansamblu. Aceste riscuri resimțite au determinat doar o ușoară creștere pe componenta de economisire prin păstrarea banilor într-un cont (44,2%, în creștere cu 3% față de 2018) sau în numerar, acasă (30%, în creștere cu 1%), în timp ce produsele de investiții sunt din ce în ce mai apreciate atunci când vine vorba de menținerea stabilității financiare.

„Studiul este un demers inițiat de Erste Asset Management împreuna cu D&D Research și alți parteneri încă din 2016. Am decis să îl transformăm într-un exercițiu de continuitate, reiterându-l în 2018 și, recent, între finalul anului 2021 și primul trimestru al lui 2022, perioadă marcată de tulburările economice și sociale aduse de războiul din Ucraina, dar și de accelerarea inflației. Pentru noi, ca asset manageri, este foarte important să înțelegem atât poza relației cu surplusul financiar, cât și evoluția sa în timp. În plus, știm că subiectul fondurilor de investiții este unul mai dificil de abordat, însă datele din studiu ne arată semnale clare de progres și de diversificare de portofoliu, ceea ce ne bucură. De asemenea, rămâne valabilă discrepanța majoră de încredere, cunoștințe și înțelegere între cei care sunt deja utilizatori ai fondurilor și cei care nu sunt. Însă, la Erste Asset Management, credem că fondurile de investiții sunt una dintre cele mai ”democratice” forme de a investi, fiind accesibile oricui”, a declarat Horia Braun Erdei, Director General al S.A.I. Erste Asset Management S.A.

Studiul este relevant pentru piața de administrare a activelor financiare întrucât se concentrează pe segmentele populației care sunt deja familiarizate cu produsele  de economisire și de investiție, urmărind evoluția în timp a percepțiilor și atitudinilor privind gestionarea surplusului financiar, a folosirii instrumentele financiare și a gradului de cunoaștere al acestora.

“Trei lucruri din acest studiu mi-au atras atenția în mod particular. Primul este legat de creșterea considerabilă a deschiderii românilor către a folosi tot felul de activități sau instrumente financiare pentru a își crește veniturile sau diversifica sursele acestora. Prin comparație cu ediția precedentă a studiului, un număr semnificativ mai mare dintre aceștia au adoptat comportamente de tip investițional, de a-și «ține banii în mișcare» sau «de a pune banii la muncă». Al doilea vizează interesul foarte ridicat, aproape de fascinație, pentru criptomonede, această tendință fiind relativ distribuită între segmentele populației. Cel de-al treilea se referă la creșterea considerabilă a nivelului de educație financiară în rândul anumitor segmente de populație”, a declarat Dan Petre, coordonatorul studiului realizat de D&D Research.

În ceea ce privește metodele preferate de păstrare a banilor, aproximativ 26% (față de 18,8% în 2018) dintre participanții la studiu și-ar direcționa surplusul de bani către fonduri de investiții în timp ce mai mult de jumătate (54%, -8,4% față de 2018) ar ține banii într-un cont bancar. Studiul arată că în ultimii trei ani au pierdut teren modalitățile preferate pentru folosirea surplusului de bani, așa cum erau plata ratei la un credit imobiliar (-12%), plata ratei la credit luat pentru investiția într-o afacere (-8%), pensia privată (-4%).

Respondenții au menționat că aleg investițiile în fonduri de investiții pentru stabilitate financiară după retragerea din activitatea profesională

Datele din cercetare, în ceea ce privește modalitățile de pregătire a situației financiare după retragerea din viața profesională, arată o migrare către instrumente investiționale complexe:

• 31% preferă fondurile de investiții, cu o creștere de 8% în preferințe față de 2018
• 26% aleg investițiile sigure, așa cum sunt aurul și obligațiunile de stat, în creștere cu 7% față de 2018
• 24% optează pentru tipurile de asigurări care acoperă și pensia, în creștere cu 11% față de 2018
• 53% dintre respondenți preferă economisirea într-un cont bancar comparativ cu 56% în 2018
• 38% aleg să investească în proprietăți imobiliare, însă interesul pentru investițiile în proprietăți imobiliare a înregistrat cea mai mare scădere (-25%) față de rezultatele din 2018, când investițiile imobiliare erau preferate de 63,6% dintre respondenți

Un aspect important relevat de studiu este cel legat de predilecția pentru fonduri de investiții de către cei care au folosit deja aceste instrumente. Aceștia declară în proporție de 90% că ar investi surplusul de bani în fonduri de investiții pentru a-și asigura stabilitatea financiară și în proporție de 94% consideră că investiția în fonduri de investiții este cea mai potrivită modalitate de garantare a stabilității financiare după încheierea vieții profesionale.

Experiența și consultanța din partea experților, principalele criterii de selecție pentru fondurile de investiții

Din studiu reiese faptul că ideea de investiție financiară a început să fie de interes pentru mai mulți români, cu un accent deosebit pe nevoia de informare și servicii financiare de calitate. Față de 2018, se constată un grad de cunoaștere mai mare în ceea ce privește diferențele dintre produsele de economisire și fondurile de investiții, aproape jumătate dintre respondenți considerând că fondurile de investiții răspund nevoilor de protecție financiară pe termen lung (50%) și menținerii stabilității traiului zilnic (47%). Totuși, 82% consideră nu au suficiente informații despre fondurile de investiții și 56% consideră că nu au acces facil la astfel de informații.

Dacă 38% dintre respondenți declară că nu se informează deloc despre ce presupun investițiile în fonduri de investiții, 34% dintre respondenți declară că se informează apelând la consultanții financiari, de regulă angajații băncilor cu care lucrează, pe fondul scăderii surselor de informare de tip word of mouth (prieteni, cunoștințe) menționate de 29% dintre respondenți.

Principalele motive menționate de participanții la studiu pentru care nu au plasat bani în fonduri de investiții se referă la faptul că nu au avut suficienți bani (37%), că aceste produse nu li se potrivesc (22%) sau că nu au avut suficiente informații pe această temă (18%).

De asemenea, datele din studiu arată că în alegerea unui partener de investiții, românii au cea mai mare încredere în firme de consultanță pentru investiții (67%), în brokeri (66%), în societăți de administrare a investițiilor (65%) și în bănci (65%).

Studiul a fost realizat de către compania D&D Research, cu o echipă condusă de Dan Petre, în perioada decembrie 2021 – aprilie 2022, pe un eșantion de 2.116 persoane, reprezentativ pentru mediul urban, cu vârste cupriunse între 18 și 55 de ani, marja maximă de eroare la nivel național fiind de 5,2%. Scopul studiului a fost acela de a cunoaște și înțelege evoluția percepțiilor și atitudinilor privind economisirea și investițiile, ținând cont de actualul context geopolotic, dar și de temerile privind inflația la nivel mondial. Variațiile prezentate se referă la rezultatele studiului realizat în 2018.