După o campanie bazată pe promisiunea reducerilor de taxe, a treia şefă a guvernului britanic, după Margaret Thatcher (1979-1990) şi Theresa May (2016-2019), intră în funcţie în plină urgenţă economică, având în vedere prăbuşirea istorică a puterii de cumpărare cauzată de creşterea facturile la energie.
Imediat după ce s-a întors din Scoţia, unde regina Elisabeta a II-a a invitat-o oficial să formeze un guvern în locul lui Boris Johnson, ea a numit primele persoane-forte ale guvernului său.
Pentru prima dată, niciuna dintre cele patru funcţii executive principale – prim-ministru, finanţe, interne şi externe – nu este astfel ocupată de un bărbat alb. Sunt în mare parte personalităţi foarte conservatoare, foarte loiale lui Liz Truss, dar cu parcursul clasic al elitei britanice.
Fost secretar de stat discret la Foreign Office (ministerul de externe), James Cleverly, 53 de ani, a cărui mamă este originară din Sierra Leone, devine şef al diplomaţiei. Suella Braverman, o fostă avocată în vârstă de 42 de ani, moşteneşte Internele şi dosarul traversărilor ilegale ale Canalului Mânecii.
Mai presus de toate, Kwasi Kwarteng, 47 de ani şi fiu al unor imigranţi din Ghana, este promovat în funcţia de ministru de finanţe, în prima linie în faţa inflaţiei care depăşeşte 10%, cea mai mare din ţările G7, şi ameninţă să se agraveze şi să arunce ţara în cea mai lungă recesiune de la criza financiară din 2008.
Prima şedinţă a cabinetului va avea loc miercuri dimineaţă înainte ca noua şefă de guvern să îl confrunte pentru prima dată pe liderul opoziţiei, Keir Starmer, în parlament.
„Nu trebuie să fim intimidaţi de provocările cu care ne confruntăm”, a subliniat Liz Truss în faţa a zeci de parlamentari adunaţi în faţa reşedinţei sale din Downing Street, nevoiţi să se adăpostească de ploaie cu câteva minute înainte de sosirea ei. „Oricât de puternică este furtuna, ştiu că poporul britanic este mai puternic. (…) Sunt convinsă că împreună putem rezista furtunii şi ne putem reconstrui economia”, a adăugat noul premier.
Ea a reiterat promisiunile saler privind un „plan îndrăzneţ” de reduceri de taxe şi să acţioneze „în această săptămână” pentru a ajuta gospodăriile sugrumate de facturile la energie. Potrivit presei britanice, Liz Truss urmează să anunţe joi un plan de zeci de miliarde de lire sterline pentru îngheţarea preţurilor la electricitate şi gaze care ar trebui să crească cu 80% în octombrie.
Cea care a fost până în prezent şefă a diplomaţiei, cu un ton de bunăvoie belicos împotriva Rusiei sau Chinei, a spus că vrea „să apere libertatea şi democraţia peste tot în lume, împreună cu aliaţii” Regatului Unit.
Liz Truss va avea multe de făcut pentru a uni un partid conservator divizat, aflat la putere de 12 ani, şi cu mult în urma laburiştilor în sondaje cu doi ani înainte de data următoarelor alegeri legislative.
A doua zi după alegerea ei ca lider a Partidului Conservator, majoritar, Liz Truss, aleasă de 57% din cei aproximativ 142.000 de membri cu drept de vot ai partidului, faţă de 43% pentru rivalul ei, Rishi Sunak, a fost primită la castelul scoţian Balmoral de regina Elisabeta a II-a care a ales acest decor neobişnuit pentru a evita întoarcerea la Londra, având în vedere dificultăţile ei de a se deplasa.
În imaginile publicate de serviciile casei regale, suverana în vârstă de 96 de ani, sprijinită de un baston, îi strânge mâna noului premier britanic care devine astfel cel de-al 15-lea şef al guvernului britanic în timpul celor 70 de ani de domnie ai reginei Elisabeta.
La două luni după anunţul plecării sale, Boris Johnson a precedat-o la Balmoral pentru a-şi prezenta demisia pe care regina a „acceptat-o cu bunăvoinţă”.
Într-un scurt discurs luni dimineaţă în faţa reşedinţei oficiale din Downing Street 10, unde se aflau câteva sute de persoane, Boris Johnson şi-a lăudat propriul bilanţ şi s-a comparat cu „o rachetă care şi-a încheiat misiunea” şi reintră în atmosferă. „Îi voi oferi acestui guvern sprijinul meu cel mai fervent”, a dat el asigurări.
Boris Johnson, „eroul” Brexit-ului, adesea numit simplu de britanici „Boris”, a părăsit astfel „cea mai bună slujbă din lume”, aşa cum o calificase, după 3 ani şi 44 de zile (doar cu puţin mai mult decât predecesoarea sa Theresa May), după o serie de scandaluri care au declanşat zeci de demisii în anturajul său de la începutul lunii iulie.