Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a precizat că actuala legislaţie fiscală este percepută în mediul economic şi social ca fiind „dificil de aplicat”, iar actualul Cod fiscal a fost construit astfel încât să conducă la simplificarea fiscalităţii şi la predictibilitate.
Potrivit ministrului, Codul fiscal conferă claritate şi accesibilitate în aplicarea prevederilor sale prin restructurarea pe baze sistemice a normelor fiscale, transparenţă în prezentarea principiilor fiscale, corelarea prevederilor între Codul fiscal, Codul de procedură fiscală şi legislaţia conexă, creşterea eficienţei de administrare a taxelor, contribuţiilor sociale şi impozitelor prevăzute.
„Toate aceste măsuri sunt de natură să contribuie în mod esenţial la reducerea evaziunii fiscale, creşterea consumului şi stimularea creşterii economice”, a spus Eugen Teodorovici.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legislativ pentru calculul, reţinerea, declararea şi plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii, care constituie venituri ale bugetului general, consolidat, stabilind contribuabilii care au obligaţia plăţii acestor impozite, taxe şi contribuţii, precum şi principiile pe care se bazează aplicarea Codului fiscal.
Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod fiscal se referă la reducerea TVA la 9% la alimente. Textul adoptat de Senat precizează că această cotă redusă se aplică alimentelor, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal. Potrivit unui amendament adoptat de Senat, cota de 9% se va aplica şi serviciilor de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice.
Plenul Senatului şi-a însuşit toate amendamentele propuse de Comisia pentru buget-finanţe şi a adoptat un singur amendament, propus de senatorul Şerban Nicolae şi respins de Comisie.
Teodorovici a explicat că prin noul Cod fiscal nu mai poate fi perpetuată situaţia ca „valoarea de impozitare pe care o plăteşte orice cetăţean la o tranzacţie imobiliară să fie plafonată la o valoare minimă printr-o grilă orientativă făcută de o entitate privată cum este Uniunea Notarilor Publici.
Amendamentul propus de Şerban Nicolae prevedea că valoarea limită de impozitare la tranzacţiile imobiliare să fie stabilită prin ordin al ministrului Finanţelor, actualizat anual.
Un amendament propus de Comisia de buget şi adoptat de plenul Senatului se referă la scutirea de impozit a profitului reinvestit prevăzută pentru echipamente tehnologice – maşini, utilaje şi instalaţii de lucru şi a fost completat cu „echipamente periferice, calculatoare şi programe informatice”.
Un alt articol modificat în Comisie, faţă de forma propusă de Guvern, reglementează modul de calcul al impozitului pentru cei care au cheltuieli de sponsorizare/mecenat şi/sau acordă burse private şi scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat.
De asemenea, un amendament al senatorului Constantin Popa, adoptat de Comisia de buget-finanţe şi ulterior de plen, reglementează reţinerea impozitului din venitul din pensii. Textul stipulează că „plătitorul de venituri din pensii este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din pensii, pentru fiecare contribuabil”.
Tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi obţinute din România de persoane juridice rezidente într-un stat membru al UE a fost reglementat în Comisia de buget, printr-un articol nou introdus. Măsurile au ca obiect asigurarea unui tratament nediscriminatoriu faţa de rezidenţii români.
Proiectul de lege în forma Guvernului prevedea că impozitul pentru mijloacele de transport hibride se reduce cu 95%, dar forma adoptată de plenul Senatului stabileşte că „impozitul se reduce cu minim 50%”.
În prezent, pentru întârzierea de la plata accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal, se suspendă autorizaţia deţinută de operatorul economic plătitor de accize până la plata sumelor restante. Senatul a majorat acest termen la 15 zile.
Proiectul de lege va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional.