BNR a redus dobânda cheie la 1,75%, minimul istoric – UPDATE

BNR a decis reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale instituțiilor de credit la nivelul de 8 la sută, de la 10 la sută și menținerea celor aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 14 la sută începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2015.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale  a hotărât îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-1,50 puncte procentuale de la +/-1,75 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 7 mai 2015, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se va reduce la 3,25 la sută pe an de la 3,5 la sută, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 0,25 la sută.

Mitroi: Reducerea dobânzii cheie înseamnă o uşoară îngrijorare legată de creşterea economică

Reducerea dobânzii de politică monetară de către Banca Naţională a României (BNR) înseamnă o uşoară îngrijorare legată de perspectivele de creştere economică, a declarat miercuri, pentru Agerpres, Adrian Mitroi, profesor de investiţii şi finanţe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice /ASE/.

‘Sunt semnale clare de prudenţă. Reducerea atât de dramatică a dobânzii înseamnă foarte clar o uşoară îngrijorare despre prospectele de creştere economică regionale, locale şi mondiale. Eu nu le văd pro creditare şi nu sunt de acord cu un preţ mic al creditului, preţ mic al riscului pro creditare. Este o abundenţă de lichiditate care vine la pachet cu rezerve minime obligatorii foarte mici care are un singur mesaj’, a spus Mitroi.

Potrivit acestuia, abundenţa de lichiditate nu este pro creditare.

‘Este o problemă în zona mesajelor de confort, de amenajare şi de persuasiune. Asta face banca centrală astăzi. Încearcă să convingă publicul investitor local şi internaţional, deţinătorii de bonduri, că este foarte multă lichiditate. Cred că ‘vântul rece’ care bate dintre Mediterana contează în ecuaţie. Reducerile de dobândă astăzi nu înseamnă protecţie de monedă cum probabil vedeam acum doi ani. Ai o monedă deja suficient de apreciată şi de puternică şi înseamnă clar un mesaj de îngrijorare sau de prudenţă, probabil excesivă. Este o combinaţie teribilă de hiper lichiditate cu insolvabilitate’, a explicat profesorul ASE.

El apreciază că debitorii sunt lichizi iar valorile de piaţă ale activelor finanţate sunt în linie cu valoarea prezentă a datoriei.

‘Acum, în coada crizei, am rămas în această postură în care o parte importantă din debitori, persoane fizice şi juridice, sunt hiper lichizi şi uşor insolvabili pentru că valorile de piaţă ale activelor finanţate altă dată sunt în linie cu valoarea prezentă a datoriei şi atunci ai o combinaţie care îndeamnă la un maxim de prudenţă. Eu citesc uşor îngrijorare asta. Bate un ‘vânt rece’ dinspre Mediterana, de la Grecia probabil, e mult prea relaxată politica fiscală, politica monetară ultra relaxată. Ia uite ce combinaţie este asta’, a mai precizat Mitroi.

Scăderea dobânzii de politică monetară a BNR ar urma „să stimuleze creditarea companiilor de către bănci şi mai ales a IMM-urilor, chiar dacă băncile se vor confrunta cu scăderea marjei de profit, din cauză că ar trebui să scadă la rândul lor dobânzile”, a declarat Mihai Căruntu, şeful echipei de cercetare de piaţă de la BCR, pentru ECONOMICA.NET.

„Este o veste bună pentru companii şi ca orice veste bună pentru companii este o veste bună şi pentru Bursă, a cărei evoluţie este de obicei inversă faţă de cea a pieţei creditului. Dacă se scumpeşte creditul, scade bursa. Iar creşterile din ultimii ani la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) coincid cu campania de relaxare monetară a BNR”, a mai spus analistul de la BCR.

Deşi a susprins piaţa, decizia BNR este uşor de explicat. „BNR trebuia să continue să sincronizeze tendinţa de scădere a inflaţiei cu rata dobânzii”, a conchis Mihai Căruntu.