Cristian Socol: Inflaţia zero şi posibilele perioade de deflaţie presupun o mărire a puterii de cumpărare

Inflaţia zero şi chiar posibile perioade de deflaţie presupun un consum mai ridicat pentru români şi o mărire a puterii de cumpărare, susţine consilierul premierului pe probleme macroeconomice, Cristian Socol, într-o declaraţie remisă, vineri, Agerpres.
Economica.net - vin, 08 mai 2015, 09:58
Cristian Socol: Inflaţia zero şi posibilele perioade de deflaţie presupun o mărire a puterii de cumpărare

‘Anunţul BNR privind reducerea inflaţiei spre zero în perioada iunie 2015 – mai 2016 este una dintre cele mai bune veşti din ultimul an. Inflaţia zero şi chiar posibile perioade de deflaţie presupun un consum mai ridicat pentru români şi o mărire a puterii de cumpărare. Inflaţia zero sau, posibil, deflaţie temporară reprezintă fenomene noi pentru societatea românească după ce, 25 de ani, cetăţenii români s-au obişnuit cu creşteri de preţuri şi diminuarea puterii de cumpărare. Estimările BNR privind inflaţia la 0% în 2015 şi prima jumătate a anului 2016 confirmă prognoza Guvernului legată de reducerile de preţuri la produsele alimentare şi băuturi nealcoolice, ca urmare a reducerii TVA la 9% începând cu 1 iunie 2015’, a spus Socol.

El se aşteaptă ca puterea de cumpărare să urce cu 12 – 15% pentru salariaţi şi 10 – 12% pentru pensionari.

‘Având în vedere ipoteza reducerii preţurilor de la 1 iunie 2015 şi ţinând cont de comunicatul INS de ieri (joi – n. r.) privind creşterea puterii de cumpărare cu 6% martie 2015/martie 2014 ne aşteptăm ca la sfârşitul anului să observăm creşterea puterii de cumpărare a salariilor cu procente cuprinse între 12% şi 15%, iar la pensii o creştere a puterii de cumpărare cuprinsă între 10 şi 12%’, explică consilierul premierului.

De asemenea, consilierul premierului a subliniat că deciziile luate de BNR în privinţa reducerii ratei dobânzii de politică monetară şi micşorării rezervelor obligatorii vor ajuta la creditarea sectorului privat.

‘Deciziile BNR de reducere a ratei dobânzii de politică monetară şi micşorare a rezervelor obligatorii ajută creditarea sectorului privat şi creşterea economică, completând mixul optim de politici macroeconomice monetar-fiscal-bugetar din ultimii trei ani. Vom continua viziunea privind atingerea unei creşteri economice de 4-5% în următorii ani, mărirea potenţialului economic asigurând finanţarea investiţiilor mai mari în educaţie, sănătate şi infrastructură, sectoare prioritare pentru creşterea convergenţei reale cu UE’, apreciază Socol.

Te-ar mai putea interesa și
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale în administraţia publică
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale ...
Inteligenţa artificială va fi folosită în administraţia publică din România, iar cel mai important proiect pregătit în momentul de faţă este aplicaţia unică a statului, a declarat,......
România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria
România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria
România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat ...
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
Aproximativ 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele ...
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
Agenția Națională de Administrare Fiscală informează contribuabilii cu privire la reapariția unor mesaje false transmise ...