Dosarul Bîstroe: Întâlnire trilaterală România-Ucraina-Republica Moldova

La întâlnirea de la Ismail vor participa reprezentanţi ai Republicii Moldova şi ai Ucrainei, România urmând să propună iniţiatorilor proiectului Bîstroe un protocol de colaborare pentru monitorizarea biodiversităţii din Delta Dunării.

‘Rezultatele studiului întocmit de partea română au fost prezentate Comisiei Europene şi Ucrainei anul trecut, iar două subiecte importante trebuie să stea în atenţia noastră, culoarul de migraţie al sturionilor (specie de peşti protejată la nivel internaţional, n.r.) şi depunerile de aluviuni care pot genera efecte negative. Şi în ceea ce priveşte populaţiile de păsări, sunt habitate afectate, însă propunerea noastră este de a efectua monitorizări comune pentru rezultate elocvente în cazul în care proiectul va continua’, a declarat pentru scrie Agerpres guvernatorul Rezervaţiei, Lucian Simion.

Autorităţile române nu deţin în prezent, potrivit sursei citate, informaţii potrivit cărora Ucraina continuă proiectul Bîstroe. ‘Din ce ştim, acum nu se mai execută lucrări. Rămâne ca partea ucraineană să ne pună la curent cu intenţiile pe acest proiect’, a menţionat guvernatorul Deltei.

Protocolul de colaborare care ar putea fi semnat în timpul întâlnirii de la Ismail, Ucraina, vizează monitorizarea comună trilaterală timp de un an a biodiversităţii din Delta Dunării, perioada de aplicare putând fi prelungită.

Încă din anul 2010, Ucraina a solicitat închiderea dosarului Bîstroe, deschis în anul 2004 de Reuniunea Consiliului Permanent al Convenţiei de la Berna pentru neîndeplinirea prevederilor Convenţiei şi a emis atunci Recomandarea nr. 111 care vizează suspendarea lucrărilor la canalul Bîstroe, pentru a nu se trece la faza următoare a proiectului fără o evaluare a impactului de mediu pentru faza a II-a.

De asemenea, Convenţia a hotărât furnizarea de informaţii adiţionale privind aspectele ecologice şi socio-economice ale soluţiilor alternative şi opţiunile viabile pentru dezvoltarea viitoare a activităţilor de navigaţie în partea ucraineană a Dunării, să se consolideze o arie vastă strict protejată, unde să fie exceptată pe cât posibil intervenţia antropică, plasând în afara ariei protejate activităţile economice care pot afecta negativ diversitatea biologică.

În anul 2001, autorităţile ucrainene şi-au anunţat intenţia de a reamenaja canalul Bîstroe pentru navigaţie, încercările de la acea vreme nefiind puse în practică în urma protestelor organizaţiilor neguvernamentale care au atras atenţia cu privire la posibilele efecte negative ale lucrărilor asupra ecosistemelor Deltei Dunării.

În anul 2004, lucrările la canalul Bîstroe s-au concretizat, în pofida criticilor din partea autorităţilor române, a Comisiei Europene şi a organizaţiilor neguvernamentale, partea română susţinând că acest canal poate avea efecte devastatoare asupra Deltei. Prima fază de execuţie a fost finalizată pe data de 26 august 2004 şi a presupus lucrări de dragaj pe traseul Vîlcovo-Marea Neagră, precum şi realizarea unui canal în lungime de 3,3 km, lăţime de 100 de metri, adâncime de 7,65 metri şi a unui dig de protecţie situat la nordul canalului. Cea de-a doua fază presupunea realizarea unui şenal navigabil de 180 de kilometri de la Reni la Marea Neagră, conform autorităţilor.

Construirea canalului încalcă, potrivit Ministerului Afacerilor Externe din România, mai multe Reglementări internaţionale şi bilaterale în domeniul mediului şi apelor internaţionale, care se aplică la regiunea canalului Bâstroe, printre care Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (RAMSAR 1971), Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1979), Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (ESPOO, 1991), Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992).

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării cuprinde suprafeţe situate atât în România, cât şi în Ucraina. În România, Delta Dunării are triplu statut de zonă protejată — Sit al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de UNESCO, Zonă Umedă de Importanţă Internaţională din 1990 (conform Convenţiei asupra zonelor umede, Ramsar) şi Rezervaţie a Biosferei în cadrul Programului ‘Omul şi Biosfera’.