Statul are de recuperat 14 milioane de euro din redevenţele care i se cuvin pe 2014. Principalul restanţier, tot statul

Statul român are de recuperat 58 de milioane de lei din redevenţele datorate pentru exploatarea resurselor de subsol făcută de companii, anul trecut, şi neplătite. Potrivit Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, din 1,605 miliarde de lei datorate de către companiile exploatatoare de resurse către stat, s-au plătit doar 1,54 miliarde de lei. A rămas un rest de plată de 58 de milioane de lei , exclusiv de la companii miniere. O treime din această sumă reprezintă datorii unor firme deţinute chiar de stat.

Redevenţele pe exploatarea de hidrocarburi au fost achitate în întregime.

Anul trecut, potrivit datelor ANRM actualizate în 4 mai 2015, redevenţele de încasat pe sectorul minier au fost de 248, 3 milioane de lei, din care s-au achitat 190 de milioane de lei. Din cei 58 de milioane de euro restanţi, 18 milioane de lei reprezintă restanţe la plată ale companiilor Carbonifera, Complexul Energetic Hunedoara şi Băiţa Ştei, deţinute de către stat,  prin Ministerul Energiei. Alte 19 milioane de lei sunt „valori inserate în baza de date ca urmare a înregistrării actelor adiţionale semnate unilateral numai de către ANRM referitor la aplicarea OUG 102/2013, aprobată prin Legea 11/2015(taxa pe stâlp – n.r.)”, se arată într-o adresă a ANRM către ECONOMICA.NET.

Majoritatea redevenţelor din sectorul minier au fost colectate de la firmele ce exploatează roci utile (argilă comună, andezit industrial şi de construcţii, calcar industrial şi de construcţii, diabaz, nisip şi pietriş, şisturi verzi ). Printre firmele din acest domeniu de la care s-a colectat redevenţa sunt Cemacon Cluj-Napoca, Lafarge Agregate Betoane Bucureşti, Somaco Construct Constanţa sau Cariera de Piatra SRL Arad.

Următoarea redevenţă minieră ca valoare este cea pe exploatările de lignit. O singură firmă a contribuit aici, Complexul Energetic Oltenia.

La categoria ape minerale şi carbogazoase, cel mai mare plătitor a fost compania Societatea Naţională a Apelor Minerale Bucureşti.

În România, redevențele miniere se ridică la:

 
 – 4% din valoarea producției miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu etc;
Diferențiat, între 0,35 euro – 3 euro pe unitatea de producție minieră pentru diverse tipuri de substanțe;
 – 4 euro/1.000 litri (echivalent în lei la cursul Băncii Naţionale a României de la data plăţii) pentru ape minerale naturale la sursă.

În ceea ce priveşte companiile ce exploatează hidrocarburi, ţiţei şi gaze naturale, acestea au avut de plată, anul trecut, redevenţe de 1,367 miliarde de lei, achitate în întregime. Cei mai mari plătitori de redevenţe pe segmentul hidrocarburilor sunt, în această ordine,  Petrom, cu 848 de milioane de lei achitaţi, circa 70% din total încasat pe hidrocarburi, Romgaz, cu 289 de milioane de lei plătiţi, Amromco Energy, Stratum Energy Romania LLC şi Foraj Sonde Craiova.

Redevenţa petrolieră este situată în intervalul 3,5 -13% din valoarea producţiei extrase, la cotaţiile internaţionale, funcţie de cantitatea de hidrocarburi exploatată şi de vechimea zăcămintelor. De la anul, sistemul de redevenţe din România va fi recalculat. În prezent, se redactează forma finală a noului document ce va legifera nivelul taxelor pe care statul le va percepe companiilor ce exploatează resursele de subsol ale României.

Resursele de subsol ale României aparţin statului român. Pentru exploatarea lor lor, firmele plătesc o taxă – redevenţă, pe toată durata concesiunii. Potrivit Constituţiei, resursele nu pot fi vândute unor firme străine, dar pot fi concesionate.