FIC recomandă creşterea nivelului deducerilor suplimentare în sectorul de cercetare-dezvoltare din România

Nivelul deducerii suplimentare pentru cercetare-dezvoltare a cheltuielilor realizate în cadrul unor proiecte şi programe care privesc domenii socio-economice prioritare ar trebui majorat, potrivit recomandărilor Consiliul Investitorilor Străini /FIC/ incluse în cea de-a zecea ediţie a Cărţii Albe intitulată 'Reconstruirea încrederii'.
Economica.net - mie, 27 mai 2015, 10:50
FIC recomandă creşterea nivelului deducerilor suplimentare în sectorul de cercetare-dezvoltare din România

‘FIC recomandă creşterea nivelului deducerii suplimentare pentru cercetare-dezvoltare a cheltuielilor făcute în cadrul unor proiecte şi programe care privesc domenii socio-economice prioritare şi cu potenţialul de a creşte activele necorporale de proprietate intelectuală. Un asemenea pas va veni în sprijinul strategiei Guvernului de creştere a inovării şi dezvoltării activelor de proprietate intelectuală dincolo de media europeană. Proiectele de cercetare-dezvoltare pot fi încurajate şi sprijinite financiar de consorţii formate din universităţi şi companii private. Pentru a facilita acest proces este necesară o analiză a bunelor practici din alte ţări care au implementat cu succes stimulente pentru cercetare-dezvoltare’, se arată în documentul citat.

De asemenea, FIC încurajează eliminarea obstacolelor cauzate de utilizarea unor termeni ambigui şi clarificarea normelor de aplicare ale acestei facilităţi fiscale şi consideră că pentru clarificarea cadrului legislativ privind cercetarea-dezvoltarea şi pentru adaptarea lui la nevoile mediului de afaceri este necesară o mai bună cooperare instituţională între Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ şi Ministerul Educaţiei, scrie Agerpres.

Conform documentului FIC, stimulentele oferite pentru activităţile de cercetare-dezvoltare au făcut obiectul unor dezbateri constructive în ultimele 18 luni, fiind implementate câteva măsuri cu efecte pozitive, cum ar fi creşterea nivelului deducerii suplimentare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de la 20% la 50%.

 FIC recomandă noi modalităţi de finanţare şi creşterea investiţiilor în infrastructura rurală pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar

Dezvoltarea şi creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar românesc se pot realiza numai prin strategii sectoriale prioritare pe termen mediu şi lung, creşterea investiţiilor în infrastructura rurală sau comasarea terenurilor agricole şi cooperarea între fermieri, recomandă Consiliul Investitorilor Străini (FIC), în cea de-a zecea ediţie a Cărţii Albe elaborată în luna mai intitulată ‘Reconstruirea încrederii’.

‘Pentru ca sectorul agroalimentar să se dezvolte în continuare şi să devină competitiv mai sunt de realizat câţiva paşi foarte importanţi, cum ar fi strategii sectoriale prioritare pe termen mediu şi lung, noi modalităţi de finanţare, creşterea investiţiilor în infrastructura rurală sau comasarea terenurilor agricole şi cooperarea între fermieri’, se arată în raportul FIC.

FIC precizează că recenta strategie pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung nu a reuşit să puncteze sectoarele prioritare din punctul de vedere al competitivităţii. Scopul unei astfel de strategii ar trebui să fie prioritizarea investiţiilor bazată pe o analiză detaliată, ceea ce ar duce la transparenţă şi predictibilitate, premise importante în stimularea investiţiilor.

‘Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung este o enumerare în detaliu a tuturor sectoarelor agriculturii, un text exhaustiv şi minuţios în care sunt expuse, enumerate toate problemele, fără totuşi a se distinge anumite priorităţi clare. (…) Lipsa de prioritizare a anumitor sectoare poate fi un obstacol în dezvoltarea sectorului din lipsa de transparenţă şi predictibilitate’, se arată în raport.

FIC consideră că Strategia a fost elaborată fără consultarea sectorului privat care este, nu în ultimul rând, unul dintre beneficiarii ei şi recomandă mai multă transparenţă la Ministerul Agriculturii.

‘Ministerul Agriculturii trebuie să devină mai transparent şi să consulte mediul de afaceri atunci când se fac alocări de fonduri pentru agricultură şi trebuie să facă publice criteriile după care s-au făcut alocările financiare pentru fondurile europene 2014-2020’, se arată în recomandările organizaţiei.

De asemenea, investitorii străini consideră că lipsa finanţării este unul dintre principalele motive pentru care sectorul agroalimentar din România întârzie să îşi atingă potenţialul, iar fermierii din România ar trebui să aibă la dispoziţie mai multe opţiuni pentru garanţii cum ar fi terenul pe care îl cultivă, certificate de depozit sau de recoltă.

‘Sistemul certificatelor de depozit trebuie ajustat pentru a-i reduce costurile astfel încât să fie folosit de un număr semnificativ mai mare de fermieri. Introducerea unor certificate de recolta va permite fermierilor să poată garanta finanţările curente cu producţia viitoare. Introducerea unui sistem de certificate de recolta ar creşe semnificativ nivelul de garanţii disponibile şi i-ar ajută inclusiv pe micii fermieri să aibă acces la finanţare. Asigurările în agricultură trebuie îmbunătăţite prin produse care să acopere seceta şi îngheţul, cele două mari riscuri la care este expusă producţia agricolă din România. Lipsa asigurărilor pentru astfel de situaţii face finanţarea comercială a activităţilor agricole foarte dificilă’, precizează raportul CIS.

Investitorii străini consideră că agricultura din România nu va putea înregistra creşteri semnificative în competitivitate în lipsa unor investiţii substanţiale la nivel naţional, în special în drumuri de acces şi sisteme de irigaţii. Ultimele investiţii importante în drumuri de acces datează din perioada comunismului. Sunt de asemenea necesare investiţii pentru încetinirea procesului de deşertificare, din ce în ce mai vizibil în sudul ţării.

‘În cadrul Planului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) s-au alocat 435 de milioane de euro pentru investiţii în sistemele de irigaţii şi 237 de milioane de euro pentru drumuri de acces. Aceste investiţii cumulate înseamnă mai puţin de 100 de milioane de euro pe an, sub nivelul necesar’, se precizează în raport.

De asemenea, FIC consideră că investiţiile în canalul Siret-Bărăgan ar trebui să fie considerate prioritare ca şi restaurarea altor sisteme de irigaţii secundare.

În acest sens, FIC recomandă mai multă transparenţă în ceea ce priveşte planurile de investiţii publice pentru a creşte predictibilitatea atât de necesară operatorilor privaţi. Investiţiile publice trebuie să fie completate de un program care să încurajeze şi investiţiile private în infrastructura agricolă sau parteneriatele public-private.

În ceea ce priveşte comasarea terenurilor agricole, FIC menţionează că măsurile luate până acum pentru a încuraja comasarea terenurilor agricole nu au avut rezultatele scontate, iar terenurile agricole din România au în continuare suprafeţe reduse şi sunt fragmentate, un obstacol major în calea dezvoltării unor mari întreprinderi agricole.

FIC recomandă elaborarea unui cadru care să stimuleze mai bine procesul de comasare a terenurilor agricole, iar Guvernul ar trebui să-i sprijine pe acei fermieri care decid să pună bazele unor structuri asociative destinate lucrării terenurilor agricole în comun.

Operatorii de telecomunicaţii trebuie să facă investiţii în infrastructură pentru a creşte conectivitatea mobilă broadband

Consiliul Investitorilor Străini /FIC/ consideră că operatorii de telecomunicaţii din România ar trebui să facă investiţii semnificative în infrastructură pentru a creşte conectivitatea mobilă în bandă largă /broadband/, la nivel naţional, reiese din cea de-a zecea ediţie a Cărţii Albe, intitulată ‘Reconstruirea încrederii’.

‘Operatorii de telecomunicaţii trebuie să facă investiţii semnificative în infrastructură pentru a creşte conectivitatea mobilă în bandă largă /broadband/ şi pentru a spori acoperirea naţională. Luând în considerare sprijinul oferit de Guvern pentru dezvoltarea conectivităţii fixe în bandă largă prin iniţiativa RONET, FIC recomandă sprijinirea în mod similar a dezvoltării conectivităţii mobile în bandă largă’, precizează FIC.

Conform sursei citate, în prezent, industria se confruntă cu o serie de obstacole administrative care reduc predictibilitatea şi flexibilitatea investiţiilor în infrastructura de telecomunicaţii.

‘FIC consideră că mediul investiţional s-ar îmbunătăţi semnificativ prin transpunerea rapidă în legislaţia naţională a Directivei 2014/61 privind măsuri de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză, precum şi prin modificarea Legii nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice’, se notează în document.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de analiza FIC, sectorul telecomunicaţiilor a reprezentat 6% din PIB-ul României, în 2014, şi a crescut cu 11% în volum faţă de 2013. La o creştere de 2,9% a PIB, contribuţia sectorului telecomunicaţii a reprezentat 0,6%, fiind depăşită doar de contribuţia industriei care a fost de 0,9%.

Sectorul IT&C şi-a dublat contribuţia la PIB-ul României în ultimii 4 ani, depăşind agricultura şi aproape egalând sectorul construcţiilor, iar rata de creştere a fost de 5 ori mai rapidă decât cea a PIB-ului din aceeaşi perioadă.

Documentul FIC relevă, de asemenea, că, datorită numărului mare de universităţi de top în oraşe ca Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi sau Constanţa, care sunt o sursă importantă de oameni calificaţi în domeniul IT&C şi cu prezenţa unora dintre cele mai mari companii multinaţionale din domeniu, era de aşteptat ca incubatoarele de IT să devină foarte populare mai ales în ultimii ani.

La ora actuală, cel mai reprezentativ dintre aceste incubatoare este cel creat la Cluj, în 2012. Cluj IT este o organizaţie de tip ‘cluster’ care aduce împreună diverşi actori din domeniul IT&C: universităţi şi institute de cercetare, companii de software şi alte servicii IT&C, autorităţi publice şi alte organizaţii cu rol catalizator.

Clusterul de la Cluj îşi propune ca, până în 2017, să devină unul dintre furnizorii principali de produse şi servicii IT inovatoare din Europa Centrală şi de Est, iar membrii săi să fie competitivi pe piaţa naţională şi internaţională.

Consiliul Investitorilor Străini – FIC a lansat marţi cea de-a 10-a ediţie a Cărţii Albe, intitulată ‘Reconstruirea încrederii’. La eveniment a participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis.

Cartea Albă este publicată de FIC o dată la doi ani şi constituie o radiografie a economiei româneşti realizată de membrii săi în încercarea de a evidenţia atât progresele înregistrate de la precedenta ediţie cât şi recomandări pe termen mediu şi lung în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri. Membrii FIC cumulează aproximativ două treimi din totalul investiţiilor străine directe în România. În prezent, FIC numără 117 societăţi comerciale.

Te-ar mai putea interesa și
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii germani
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii ...
Cancelarul german Olaf Scholz urma să candideze pentru un al doilea mandat la viitoarele alegeri anticipate, după ce popularul său ministru al Apărării Boris Pistorius - un posibil înlocuitor -......
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea unei strategii naționale privind dezvoltarea industriei până în ...
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Grupul antreprenorial românesc Simtel a intrat pe piața de energie electrică din Republica Moldova, cu deschiderea filialei ...
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic de 50 MW și are în plan încă unul de 100 MW
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic ...
Dezvoltatorul NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din România, va începe construcția primului parc fotovoltaic ...