Obiectivul strategiei este reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii cu şase procente, de la 17,3% în 2013, la 11,3% în 2020, atingând astfel ţinta asumată de România în cadrul Strategiei Europa 2020.
În 2013, rata de părăsire timpurie a şcolii a fost de 17,3%, plasând România pe locul al cincilea în Uniunea Europeană, singurele ţări cu o rată mai mare fiind Italia, Portugalia, Spania şi Malta.
Fenomenul de părăsire timpurie a şcolii predomină în rândul unor grupuri aflate în situaţie de risc, cum ar fi tinerii din comunităţile rurale, tinerii provenind din familii cu venituri modeste, romi şi alte minorități, precum şi elevii care au repetat cel puţin un an sau care au abandonat școala.
Părăsirea timpurie a şcolii are implicaţii sociale şi economice importante. Tinerii care părăsesc prematur şcoala sunt predispuşi riscului asociat șomajului sau celui de a câştiga mai puţin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările Ministerului Educaţiei arată că, în viitor, doar unul din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de către o persoană care a părăsit timpuriu școala.
Documentul conţine patru piloni şi şase programe reprezentative, care includ măsuri de prevenire, intervenție și compensare, identificate pe baza datelor concrete şi a exemplelor de bună practică din România şi din alte state, care şi-au dovedit eficienţa în prevenirea părăsirii timpurii a şcolii. De asemenea, Strategia îşi propune să asigure accesul fiecărui copil la o formă de învăţământ sau formare profesională cel puţin până la vârsta de 16 ani şi absolvirea clasei a 10-a.
Pilonii şi programele reprezentative din cadrul strategiei sunt:
Pilonul 1 – Asigurarea accesului la educaţie şi o educație de calitate pentru toţi copiii. Acest pilon are două programe reprezentative. Primul vizează creşterea accesului la îngrijire şi educație timpurie a copiilor prin consolidarea extinderea educaţiei timpurii a copiilor, în scopul finalizării învăţământului preşcolar (3-6 ani), dar şi extinderea furnizării de servicii de educaţie timpurie pentru copiii sub 3 ani.
Al doilea vizează asigurarea unui învăţământ primar şi gimnazial de calitate prin dezvoltarea alfabetizării funcţionale şi a competenţelor cheie ale elevilor, şi prin consolidarea formării continue a cadrelor didactice.
Pilonul II – Asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii, obiectiv realizat prin următoarele două programe:
Primul are în vedere dezvoltarea sistemelor de avertizare şi de intervenţie timpurie pentru a identifica copiii aflaţi în situaţii de risc de a abandona şcoala, precum şi consolidarea şi extinderea măsurilor de prevenire şi remediere, inclusiv a programului “Şcoală după şcoală”.
Al doilea program vizează creşterea atractivităţii, calităţii şi relevanţei învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv prin extinderea oportunităţilor de învăţare la locul de muncă. Programul va sprijini, de asemenea, reforma curriculară a învăţământului profesional şi tehnic, şi formarea cadrelor didactice.
Pilonul III – Reintegrarea în sistemul educațional a persoanelor care au părăsit timpuriu școala, prin asigurarea accesului şi participării la programul „A doua şansă”, dar şi îmbunătăţirea calităţii programului „A doua şansă”.
Pilonul IV – Dezvoltarea sprijinului instituțional adecvat. Programul reprezentativ pentru acest pilon are în vedere să sprijine crearea unui mediu favorabil implementării, monitorizării și evaluării strategiei.
Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, din care au făcut parte toate instituţiile reprezentative din sistemul de educaţie, cu sprijinul Băncii Mondiale şi cu consultarea autorităţilor publice locale, partenerilor sociali.