Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, motivele sesizării vizează aspecte de neconstituţionalitate constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituţionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, iar, pe de altă parte, a celor referitoare la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispoziţiilor prevederilor Constituţiei.
În sesizare se arată că actul normativ a fost respins de Senat şi adoptat de Camera Deputaţilor, care a modificat forma iniţiatorului prin amendarea dispoziţiilor art. 10 alin. (8) şi instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile art. 37 şi art. 92 ale Legii administraţiei publice locale 215/ 2001, scrie Agerpres.
Totodată, se mai arată că, ulterior adoptării legii de către Camera Deputaţilor, pe 14 iulie 2014, fostul preşedinte Traian Băsescu a solicitat Parlamentului reexaminarea legii pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicţie cu dispoziţiile privind respectarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese reglementat în Legea 161/ 2003, fiind adoptată în aceeaşi formă.
Şeful statului spune că, potrivit Constituţiei, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general al autonomiei locale se reglementează prin lege organică.
Iohannis subliniază că prin articolul unic pct. 2 din legea dedusă controlului se modifică alineatul (8) al articolului 10 astfel: ‘Prin derogare de la prevederile Art. 37 şi 92 din Legea nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/ sau, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene, care sunt reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei; primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei, prin dispoziţie’ .
El consideră că prin prevederile articolului unic se instituie o autentică normă derogatorie de la dispoziţiile art. 37 şi de la cele ale art. 92 din Legea administraţiei publice locale 215/ 2001 în ceea ce priveşte reprezentarea comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară ce au ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice direct de către primari, respectiv de preşedinţii de consilii judeţene, cu posibilitatea delegării acestei competenţe.
‘Or, potrivit normelor de tehnică legislativă, normele derogatorii se instituie prin acte normative cu aceeaşi forţă juridică cu cea a actelor normative de la care exceptează’, se precizează în cererea de reexaminare.
Şeful statului mai spune că, în contextul în care are ca obiect de reglementare instituirea expresă a unei norme derogatorii de la regimul juridic al domeniului legii organice, respectiv de la Legea 215/ 2001, legea contestată are caracter de lege organică şi, în consecinţă, ar fi trebuit adoptată cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată, respectiv cu votul majorităţii membrilor fiecărei camere a Parlamentului.
Potrivit lui Iohannis, caracterul de lege organică a Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice are implicaţii şi sub aspectul respectării principiului specializării camerelor la dezbatere, prevăzut de Constituţie. Astfel, în ceea ce priveşte sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 75 alin. (1) din Constituţie realizează o departajare a competenţelor celor două Camere, cu respectarea principiului bicameralismului.
‘Contrar dispoziţiilor constituţionale în materie de competenţă a Camerelor Parlamentului în materie de legiferare, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006 a fost dezbătută cu încălcarea prevederilor Art. 75 alin. (1) şi (5) din Constituţie’, susţine Iohannis.
De asemenea, el consideră că intervenţia legislativă operată în conţinutul art. 10 alin. (8) din Legea 51/ 2006 nu se integrează în obiectul de reglementare al acestei legi, fiind adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin raportare la prevederile art. 41 alin. (1) din Legea 24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative potrivit cărora: ‘Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcţie de categoria sa juridică şi de autoritatea emitentă, precum şi obiectul reglementării exprimat sintetic’.
‘Astfel, dispoziţiile derogatoare de la articolul unic pct. 2 din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/ 2006 sunt incomplet reglementate, întrucât, prin faptul că afectează regimul juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese aplicabil aleşilor locali, prevăzut în Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, acestea ar fi trebuit să instituie în mod neechivoc, clar, nesusceptibil de alte interpretări, şi o referire la Legea nr. 161/ 2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în materia incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, prevederile legale trebuie să fie precise, neechivoce, să instituie norme unitare, clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul’, indică Iohannis.
Şeful statului mai consideră că dispoziţiile contestate încalcă şi prevederile constituţionale referitoare la principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii, întrucât nu respectă cerinţele de previzibilitate, stabilitate şi certitudine a normei juridice.