Retailul tradiţional va creşte, în 2015, în România, peste media europeană

Retailul tradiţional va înregistra o creştere moderată în 2015, în ţările Uniunii Europene, însă România se va situa printre fruntaşi, cu o creştere de 5,1%, conform unui studiu privind situaţia retailului în 32 de ţări europene, realizat de GfK.
Economica.net - joi, 18 iun. 2015, 10:21
Retailul tradiţional va creşte, în 2015, în România, peste media europeană

‘Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2015: creşterea comerţului online pune presiune asupra formatelor de retail tradiţional în toată Europa. De aceea, GfK anticipează o creştere moderată pentru acestea din urmă, de 0,5 – 0,8%, pentru ţările UE în 2015. Totuşi, printre fruntaşi se numără din nou România (+5,1%), cu o creştere chiar mai mare decât cea de anul trecut, şi ţările baltice (+4,0 – 5,0%)’, menţionează studiul.

Acesta semnalează că, anul trecut, situaţia retailului a început să se stabilizeze în statele din sudul Europei, puternic afectate de criza economică. Cu toate acestea, veniturile din retail vor suferi din nou un declin în Grecia. Pe baza datelor deţinute până în prezent pentru 2015 şi presupunând că Grecia nu părăseşte Uniunea Monetară Europeană, GfK se aşteaptă ca acest declin să fie modest (de aproximativ -0,1%).

În ceea ce priveşte puterea de cumpărare, media pe cap de locuitor în 2014 la nivelul ţărilor membre UE analizate a fost de 15.360 euro anual. Creşterea este de aproximativ 2,5% faţă de 2013, mai mare decât cea înregistrată anul anterior. Cu toate acestea, o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte nivelul de prosperitate în Europa persistă. Dacă Norvegia are un venit pe cap de locuitor de 30.560 euro, în Bulgaria acesta este de 10 ori mai mic, situându-se la 3.097 euro.

Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail a scăzut din nou în 2014 la nivelul ţărilor membre UE. Cota se află în prezent la aproape 31% (în 2013 a fost de 31,2%, iar în 2012 de 31,4%).

‘Motivele pentru acest declin sunt legate de doi factori cu efecte contrare. Primul – scăderea costului ţiţeiului la mijlocul anului 2014 – a avut ca rezultat scăderea costurilor pentru energie şi carburanţi, iar al doilea, o tendinţă prezentă deja de mult timp – cheltuieli din ce în ce mai mari cu facturile de întreţinere, cu sănătatea şi petrecerea timpului liber. Acestea trei din urmă înseamnă mai puţini bani disponibili pentru consumul în retail, efectul de scurtă durată al scăderii preţului ţiţeiului nereuşind să aducă mai mulţi bani în buzunarele consumatorilor’, precizează studiul.

Profitabilitatea spaţiilor comerciale a reînceput să crească în multe ţări după întârzierea multor proiecte, cauzată de criza financiară. Printre cele 32 de ţări analizate, profitabilitatea a crescut cu 0,6%, până la 4.100 euro pe metru pătrat. Luxemburg, Elveţia şi ţările scandinave se găsesc în partea superioară a clasamentului, în vreme ce în ţările din estul şi sudul Europei întâlnim cele mai mici valori. Totuşi, graţie consolidării retailului tradiţional în aceste state, profitabilitatea spaţiilor comerciale a crescut şi ea. Acest lucru este valabil în special pentru România, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Letonia, semnalează studiul GfK.

Acesta subliniază însă că profitabilitatea spaţiilor comerciale se află sub o mare presiune în Europa de Nord şi de Sud, în mod particular în Germania, Franţa şi Marea Britanie. Principalul motiv este redirecţionarea veniturilor consumatorilor către retailul online în cazul multor categorii de produse.

Potrivit autorilor studiului, deşi eCommerce-ul a câştigat mult teren în Europa de Est în ultimii ani, efectele nu au încă un impact major. Volumele tranzacţionate pe Internet sunt încă mici. În contrast, în pieţele mature, cum este cea a Germaniei, segmente ca retailul de îmbrăcăminte nu se mai extind ca acum câţiva ani. În acelaşi timp, numărul centrelor comerciale în proiect sau în construcţie sunt în scădere, acest lucru constituind deopotrivă cauza şi efectul schimbărilor din aceste pieţe.

‘Economia Europei are de câştigat. Asistăm la o creştere a cererii interne, îmbinată cu o competitivitate externă îmbunătăţită, mai ales în câteva dintre ţările slăbite de criză. Aceasta contribuie la o dezvoltare echilibrată şi substanţială de care retailul european va profita. În mod evident, efectele vor varia însă de la ţară la ţară’, a afirmat Gerold Doplbauer, retail expert GfK.

Valorile comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost calculate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2014 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de către BCE).

GfK România este prezentă pe piaţa locală din 1992, activităţile sale fiind structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.

Te-ar mai putea interesa și
Sebastian Burduja: Cel mai probabil vom depăşi în 2024, după foarte mulţi ani, 1.000 de MW noi instalați în Sistemul Energetic Naţional
Sebastian Burduja: Cel mai probabil vom depăşi în 2024, după foarte mulţi ani, 1.000 de MW noi instalați în Sistemul ...
Capacităţile de producţie a energiei electrice puse în funcţiune până la această dată totalizează 900 MW şi ne aşteptăm la încă 100-300 MW până la finele anului, ceea ce înseamnă......
Viktor Orban: Votul pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen terestru va avea loc pe 12 decembrie
Viktor Orban: Votul pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen terestru va avea loc pe 12 decembrie
Miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor vota pe 12 decembrie cu privire la propunerea Ungariei de a permite României ...
Poliția braziliană l-a pus sub acuzare pe fostul președinte Jair Bolsonaro pentru plănuirea unei lovituri de stat
Poliția braziliană l-a pus sub acuzare pe fostul președinte Jair Bolsonaro pentru plănuirea unei lovituri de stat
Poliţia Naţională braziliană l-a pus oficial sub acuzare joi pe fostul preşedinte de dreapta Jair Bolsonaro pentru plănuirea ...
Burduja: La această oră avem 29.463 de puncte de consum nealimentate. La nivelul ţării sunt 144 de localităţi. Se intervine cu 241 de echipe
Burduja: La această oră avem 29.463 de puncte de consum nealimentate. La nivelul ţării sunt 144 de localităţi. Se intervine ...
Un număr de 29.463 de puncte de consum erau nealimentate vineri după-amiaza, respectiv 144 de localităţi, dar nivelul ...