Vicepreşedintele Parlamentului elen a avertizat, marţi, într-o intervenţie televizată preluată de Reuters, că guvernul Tsipras nu va reuşi să obţină acordul legislativului pentru măsurile promise luni creditorilor străini în schimbul continuării programului de împrumuturi de la tripleta UE-FMI-BCE.
Negocierile de luni s-au încheiat într-o notă relativ optimistă: liderii europeni au căutat să tempereze aşteptările, însă au validat propunerile aduse la negocieri de guvernul grec, acceptându-le drept un posibil fundament pentru un acord.
Eşecul negocierilor cu Grecia ar putea declanşa primul faliment al unei ţări din zona euro, cu consecinţe imposibil de prevăzut pentru economia UE şi pentru moneda unică europeană.
Premierul Alexis Tsipras a venit în ianuarie la putere după ce a câştigat alegerile parlamentare din Grecia pe o platformă de extremă stânga, cu promisiunea fermă de a renegocia acordul cu creditorii străini şi de a spune „nu” măsurilor de austeritate care au sufocat economia elenă în ultimii cinci ani. Tsipras este prins acum între ciocan şi nicovală, nevoit să satisfacă atât pretenţiile creditorilor străini, cât şi exigenţele propriei majorităţi parlamentare.
În pragul falimentului, oferta Greciei pentru creditori include creşterea TVA, a taxelor pe profit şi a taxelor plătite de persoanele cu venituri mari, introducerea unei taxe speciale pentru companiile cu un profit net anual de peste 500.000 de euro şi reforme în sistemele de pensii şi ajutor social, cea mai controversată măsură fiind eliminarea posibilităţii de pensionare anticipată. Guvernul Tsipras speră că va reuşi astfel să evite tăierile de pensii şi salarii şi majorarea TVA, dorite iniţial de partenerii externi.
După negocierile de luni, guvernul elen a început deja să facă lobby în rândul parlamentarilor pentru a-şi asigura ratificarea unui eventual acord. Dacă parlamentul va respinge un eventual acord, prim-ministrul Tsipras ar putea fi nevoit să cheme poporul la referendum pentru aprobarea înţelegerii sau să meargă pe varianta alegerilor anticipate, în speranţa că va găsi o majoritate mai maleabilă. Ambele opţiuni ar prelungi situaţia de criză şi ar inflama incertitudinea pe pieţele financiare europene şi globale.
Temerile privind o posibilă criză şi blocarea sistemului bancar, cu introducerea de restricţii pe circulaţia banilor, au determinat populaţia şi firmele din Grecia să retragă, doar săptămâna trecută, peste 4,2 miliarde euro din bănci.
Grecia trebuie să plătească săptămâna viitoare 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional, scadenţă pe care nu o va putea respecta dacă miliardele de la celelalte state din zona euro nu vor continua să curgă.
„Prim-ministrul trebuie mai întâi să explice în faţa poporului de ce a eşuat în negociere şi cum s-a ajuns la acest rezultat. Cred că măsurile nu sunt aliniate principiilor stângii. Nu vor putea accepta acest carnagiu social”, a comentat marţi dimineaţă Alexis Mitropoulos, vicepreşedintele Parlamentului de la Atena, la postul grec Mega TV, preluat de Reuters.
Între timp, companiile din Grecia, atât cu capital local, cât şi subsidiare ale unor multinaţionale, nu mai au încredere în siguranţa băncilor şi au început să ducă banii la firmele specializate în securitate.
G4S, cea mai mare companie de servicii de securitate pentru transport de bani şi valori, a anunţat că s-a pregătit de criză, anticipând îmbulzeală la bancomate în eventualitatea prăbuşirii negocierilor. Compania, care este responsabilă pentru alimentarea bancomatelor, descrie situaţia de la sfârşitul săptămânii trecute drept „critică”. Grecii au retras joi peste 1 miliard de euro din bănci, iar vineri ieşirile au depăşit 1,2 miliarde de euro, au declarat surse bancare pentru Reuters.
Compania de securitate a învăţat din lecţiile crizei bancare din Cipru din 2013, când a fost nevoită de asemenea să alimenteze bancomatele în regim de urgenţă înainte de impunerea restricţiilor asupra circulaţiei banilor, care au fost ridicate definitiv abia în primăvara acestui an. Reprezentanţii G4S anticipează că situaţia din Grecia va fi mai uşor de gestionat deoarece nu i-a luat prin surprindere, spre deosebire de criza din Cipru.
Situaţia Greciei ar putea fi rezolvată miercuri, când va avea loc o nouă şedinţă extraordinară a miniştrilor Finanţelor din zona euro.