DNA: Adoptarea modificărilor la Legea avocatului atrage nulitatea unor probe deja administrate

La solicitarea AGERPRES, Biroul de presă al DNA a comunicat miercuri că adoptarea unor astfel de modificări ar crea o exceptare a unor categorii profesionale de la aplicarea dispoziţiilor Codului de procedură penală, care trebuie să se aplice tuturor persoanelor, indiferent de profesia pe care o exercită.

‘Actualul Cod de procedură penală asigură suficiente garanţii privind exercitarea activităţii de avocat, precum şi confidenţialitatea relaţiei avocat-client. În prezent, activităţile care determină efectuarea unor percheziţii sau alte acţiuni investigative la sediul unor cabinete de avocatură se pot realiza doar atunci ‘când există date că avocatul săvârşeşte sau pregăteşte comiterea unei infracţiuni’ , astfel de măsuri fiind exercitate cu controlul prealabil al judecătorului. Adoptarea unui astfel de proiect ar avea ca şi consecinţă nulitatea unor probe deja administrate în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aflate atât în faza de urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor de judecată’, se arată în răspunsul transmis de DNA.

Plenul Senatului a aprobat ca votul în cazul a circa 40 de legi organice să fie amânat pentru luni, printre propunerile ce urmează să fie votate de senatori numărându-se modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Senatorul PSD Ioan Chelaru a declarat, miercuri, la dezbaterile din plen, că modernizarea legii a fost necesară pentru ‘a permite o mai mare libertate avocaţilor în a-şi exercita profesia, dar şi asigurarea securităţii profesionale a acestora’.

‘Trăim cu toţii, ne place sau nu, sub imperiul unei presiuni extraordinare, mai ales pe colegii avocaţi, care intră în dosarele penale, de prea multe ori, nedreptăţiţi cu apelative pe care nu le merită, doar pentru faptul că într-un moment de cumpănă a unui suspect sau a unui inculpat îşi exercită profesia’, a spus Chelaru.

Potrivit expunerii de motive a propunerii legislative, iniţiată de un grup de parlamentari din întreg spectrul politic, Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat trebuie modificată şi completată ca urmare a noilor Coduri şi a jurisprudenţei CCR pentru punerea de acord a dispoziţiilor legii cu deciziile Curţii.

Plenul şi-a însuşit amendamentele Comisiei juridice referitoare la percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său, efectuate de procuror, în condiţiile existenţei unui mandat de percheziţie emis de judecător. Decanul Baroului local (sau reprezentantul acestuia) trebuie să fie prezent pe parcursul întregii proceduri de percheziţie derulate la sediul profesional al avocatului.

‘Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, a sechestrării sau a confiscării comunicările scrise între client şi avocat, consemnările efectuate cu privire la comunicările încredinţate de către client sau cu privire la alte împrejurări la care se referă dreptul de a refuza depunerea de mărturie şi alte bunuri, cu privire la care se aplică dreptul de a refuza depunerea de mărturie. Nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine şi date, a imaginilor şi a altor reprezentări care se află în posesia avocatului’, stipulează amendamentele adoptate.

Articole nou introduse în lege stabilesc că ‘restricţiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situaţia în care probe şi indicii temeinice justifică suspiciunea că avocatul ar fi implicat în săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, ori dacă avocatul este implicat în favorizarea infractorului, obstrucţionarea justiţiei sau într-o tăinuire sau dacă este vorba despre bunuri rezultate în urma săvârşirii unei infracţiuni, care au fost utilizate sau destinate săvârşirii unei infracţiuni’.

‘Restricţiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situaţia în care avocatul contribuie la disimularea provenienţei bunurilor obţinute ilegal, dacă avocatul ascunde un bun provenit dintr-o infracţiune, disimulează provenienţa acestuia sau obstrucţionează ori periclitează identificarea provenienţei, identificarea, confiscarea, ridicarea sau punerea sub sechestru a unui astfel de bun’, se mai arată în lege.

Un alt nou articol care completează Legea avocaturii vizează că persoana care face publică în mod ilegal o informaţie confidenţială din sfera privată a unei alte persoane sau care deconspiră un secret operaţional sau comercial care i-a fost divulgat în calitate de avocat este pedepsită de lege. Avocatul nu răspunde pentru nedenunţarea infracţiunilor planificate de care are cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni: omor sau ucidere din culpă, genocid, crimă împotriva umanităţii sau crimă de război, răpire cu solicitarea unei recompense, luare de ostatici, atac împotriva traficului aerian şi naval săvârşit de o grupare teroristă.

Potrivit propunerii legislative, amendată de Comisia juridică, este nedemn de a fi avocat cel în sarcina căruia s-a reţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.

‘Avocatul este obligat să depună la barou o declaraţie pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al fostelor organe de securitate, ca poliţie politică, precum şi al serviciilor de informaţii. (…) Avocatul nu poate fi lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii’, se arată în noul act normativ.

De asemenea, senatorii au abrogat articolul potrivit căruia profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţe precum DNA, DIICOT, ÎCCJ, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.

Potrivit noii Legi a avocaturii, amenzile disciplinare care se aplică avocaţilor au fost majorate de 10 ori.

Iniţiatorii au mai prevăzut ca întrebuinţarea faţă de avocat de cuvinte ori gesturi jignitoare de către o persoană care participă la o procedură judiciară să se pedepsească cu închisoare de la o lună la şase luni sau cu amendă, iar ameninţarea săvârşită împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la doi ani.
Lovirea sau alte acte de violenţă împotriva avocatului se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la trei ani.

Pe de altă parte, folosirea fără drept a denumirilor Barou, UNBR, Uniunea Avocaţilor din România sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

După ce va primi votul plenului Senatului, propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor cu rol decizional în acest caz.