Se schimbă din nou legea pieţelor. Cine va putea comercializa în spaţiul de 40% dedicat ţăranilor

Ministerul Agriculturii are o nouă propunere legislativă ce vizează activitatea din pieţele agroalimentare şi, mai ales, accesul producătorilor în incinta acestor structuri comerciale. Printr-un proiect de modificare a Ordinului ce pune în aplicare prevederile Legii Pieţelor (Ordin nr.20/208/2015 pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr.145/2014) vor avea acces în pieţe, în spaţiul de 40% dedicat producătorilor agricoli persoane fizice, şi alte categorii de persoane, respectiv PFA-urile, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. Acestea trebuie însă să „comercializeze doar producția obținută în propria fermă sau gospodărie” şi să dețină „Cod de înregistrare fiscală cu activitate principală cultivare/producție”.

Până acum, potrivit legislaţiei în vigoare, la suprafaţa de 40% pe care administratorii de pieţe sunt obligaţi să o aloce producătorilor agricoli, aveau acces doar persoanele fizice care deţin un atestat de producător şi carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obţinute din gospodăria/ferma proprie.

Decizia a fost luată pentru a descuraja intermediarii, care acaparau în jur de 90% din pieţele agroalimentare din România.

Care sunt restricţiile

Totuşi, conform proiectului de modificare a Ordinului, în situaţia în care PFA-urile şi întreprinderile individuale sau familiale comercializează alte produse decât cele obținute din propria fermă sau gospodărie, aceștia nu mai beneficiază de aceste facilităţi legate de spaţiul comercial. 

Mai puţină birocraţie

O altă prevedere a proiectului se referă la modul de acordare a atestatului de producător, astfel că titularul poate solicita primarului eliberarea unui singur carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol, sau a mai multor carnete în situația în care soțul/soția, rudele/afinii de grad unu optează pentru comercializarea simultană a produselor din sectorul agricol, proprii.

De asemenea, potrivit proiectului, predarea zilnică sau periodică a cantităților de produse agricole proprii la centrele de
colectare/preluare nu mai este considerată vânzare. În acest caz, producătorul nu trebuie să completeze file autocopiative din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru fiecare operațiune de predare, ci trebuie să dețină documentul de identitate şi Atestatul de producător.

Nu în ultimul rând, conform proiectului se consideră că actul de comerț are loc atunci când se efectuează plata de către cumpărător, pentru totalul cantităților predate. În consecinţă, numai în acest moment intervine obligația completării filelor autocopiative din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, respectiv rubricile vânzător, cumpărător, produs, UM, cantitate vândută, preț pe unitate, suma totală plătită.

Citeşte şi Lege – De la 1 mai, producătorii adevăraţi intră în pieţe. Cum îi recunoşti

Ce s-a întâmplat până acum

Măsura vine în contextul în care, de la 1 mai 2015, de când prevederile Legii Pieţei sunt obligatorii, mai multe asociaţii de legumicultori au atras atenţia asupra problemelor generate de această lege. În primul rând, micii cultivatori s-au plâns de birocraţia exagerată şi de faptul că Primăriile au întârziat să emită atestatele de producător, în timp ce Asociaţiile au spus că le este aproape impsoibil să îi verifice pe toţi cei care cer avize consultative, acte necesare eliberării atestatului de producător. Mai mult, reprezentanţi ai producătorilor agricoli au atras atenţia asupra faptului că, din lipsa dorinţei de a se asocia, în multe pieţe din România ţăranii nu au suficientă marfă pentru a acoperi 40% dintr-o piaţă. „Este o lege făcută pe genunchi, fără consultarea fermierilor. Noi nu avem timp să umblăm după toate aceste certificate şi nu înţeleg de ce, dacă ai atestat de producător îţi mai trebuie şi certificat. Ce facem, spre exemplu, cu bătrânii care vor şi ei să îşi vândă surplusul în piaţă”,  declara pentru ECONOMICA.NET Mircea Croitoru, Director Executiv al Asociaţiei Legume Fructe Matca.

„Noi nu putem asigura marfă pentru 40% din suprafaţa pieţei. Pur şi simplu nu există atâtea produse, mai ales că ţăranii nu vin în fiecare zi”, explica în luna mai şi Elena Patriche, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Galaţi.
Potrivit acesteia, „şi producătorii au carenţele lor”.

„Agricultorii români nu înţeleg că trebuie să fim organizaţi şi asociaţi. Ei sunt de acord să se asocieze numai dacă este vorba să li se dea bani, dar nu vor să devină şi membri activi (în sensul de a plăti cotizaţii şi a merge la întruniri n. red.). Pe de altă parte însă, îi înţeleg şi pe ei. Federaţiile mari cer sume foarte mari membrilor lor. Ni s-au cerut şi 12.000 de lei pe an, ceea ce este foarte mult pentru noi”, a mai explicat aceasta. „Ne confruntăm cu o multitudine de nereguli din partea primăriilor. Am început să refuzăm să dăm aviz consultativ celor care au suprafeţe foarte mici. Au venit şi cu 0,01 hectare. Nu putem să verificăm pe teren sute de agricultori”, mai spune preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Galaţi.