De ce nu are Bucureştiul un Champs-Elysées. Arhitecţii propun reducerea benzilor de pe Bulevardul Magheru

Clădirile de pe Bulevardul Magheru sunt vechi, iar o parte cu bulină. Nici retailerii de îmbrăcăminte şi încălţăminte nu şi-au deschis magazine pe una dintre cele mai importante artere a Bucureştiului. La parterul clădirilor se găsesc doar farmacii, case de amanet, mici magazine cu accesorii, din loc în loc covrigării şi bănci. Retailerul Mega Image a deschis anul trecut un magazin în această zonă în care funcţionau micile alimentare de cartier.

„Bulevardul Magheru este într-o decădere continuă, resimţită nu doar de cei care tranzitează, ci de toată lumea. Valoarea proprietăţilor imobiliare a scăzut dramatic, şi nu doar din cauza crizei. Spaţiile comerciale sunt aceleaşi ca de la marginea unui oraş de provincie. Nu vezi magazine de lux, vezi doar covrigării şi magazine de sex, dar niciun restaurant de bună calitate”, spune arhitectul Şerban Sturza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR).

Nu doar aspectul zonei a dus la degradare, dar şi zgomotul produs de traficul intens, care este de 80 de decibeli, cu 30 peste media admisă de Uniunea Europeană.

Cât de mult a decăzut Magheru în topul mondial al celor mai bune artere comerciale

Magheru a pierdut şi la capitolul atractivitate în rândul retailerilor. În 2007, bulevardul era pe locul 30 în topul celor mai scumpe artere comerciale din lume, potrivit companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield. De la an la an, singura arteră comercială din Bucureşti şi din România inclusă în acest top a pierdut din importanţă.

De la o chirie anuală de 1.380 de euro/mp în 2007, s-a ajuns la 600 de euro/mp anual în 2014. Bulevardul a ajuns pe locul 57 în acest top, şi a fost depăşit de artere similare din Slovenia, Slovacia, Serbia, Republica Cehă, Grecia şi Turcia. 

Acelaşi studiu indică şi care sunt cele mai scumpe artere comerciale din lume. Upper 5th Avenue din New York ocupă primul loc, cu o chirie anuală de 29.822 de euro/mp, urmată de Causeway Bay din Hong Kong, cu o chirie anuală de 23.307 de euro şi Avenue des Champs-Élysées, cu o chirie anuală de 13.255 de euro/mp.

Ce propun arhitecţii pentru Bulevardul Magheru 

Pentru a salva Bulevardul Magheru de la degradare, arhitecţii au pus la punct o propunere care vizează reducerea numărului de benzi şi a spaţiului alocat autovehiculelor. Dacă se reduce partea carosabilă, trotuarele vor fi dublate. Plantarea copacilor este şi ea inclusă în acest proiect, măsură care ar diminua nivelul de zgomot. Proiectul prevede însă şi piste pentru biciclişti şi benzi dedicate transportului public.

„Blocul ARO, astăzi cinematograful Patria, care este nava amiral a arhitecturii interbelice moderne, clădire publicată în revistele de arhitectură, proiectată de Horia Creangă, nepotul lui Ion Creangă, este într-o decădere totală. Sala Dalles este actualmente într-o situaţie dezastruoasă, părăsită. Acestea sunt două repere cu un potenţial extraordinar, şi care nu sunt folosite. Mai sunt exemple de acest fel, care nu sunt valorificate. Putem trage o linie, să facem o socoteală, din care rezultă că un spaţiu central din Bucuresti, traversat de mii de oameni este prost utilizat. Este nesustenabil. Nu aduce nimănui un beneficiu şi lasă şi turistului o imagine lamentabilă„, mai spune arhitectul Sturza.

În opinia arhitectului, locul cinematografului Patria, care are 1.000 de locuri, ar putea fi luat de o sală de evenimente sau de concerte. Cât despre reducerea benzilor pentru maşini, Sturza ştie că primii care vor comenta la proiectul propus de arhitecţii sunt şoferi. 

„Un alt scop al acestui proiect este uşurarea tranzitului în sens longitudinal, prin crearea benzilor speciale de biciclete şi de autobuz. Dacă transportul în comun devine un transport de viteză şi cu frecvenţa mare, înseamnă că va circula mai multă lume”, mai spune arhitectul. 

Proiectul nu a fost încă pus pe masa Primăriei. Pentru început va fi studiat şi apoi prezentat autorităţilor, după adunarea informaţiilor suplimentare şi trasarea concluziilor care să se refere la problema spaţiului locativ, a spaţiilor comerciale, dar şi la pierderile care se înregistrează.

Bulevardul Unirii, alt Champs-Elysées de Bucureşti 

Edilii Capitalei au planuri măreţe pentru Bulevardul Unirii. Primăria a lansat în toamna anului trecut un proiect de transformare a Bulevardului Unirii. Proiectul a fost supus dezbaterii publice şi prevede reducerea cu 30% a circulaţiei rutiere şi creştera suprafeţei de spaţiu verde. Zona ar urma să beneficieze în următorii şase-nouă ani şi de parcări subterane, un amfiteatru pentru odihnă şi piste de biciclete.