În interviu, Krzysztof Szczerski a vorbit despre poziţia noii administraţii prezidenţiale în problemele Uniunii Europene, dar şi despre obiectivele Varşoviei în materie de securitate.
Polonia a fost un beneficiar major de fonduri europene şi un susţinător al integrării UE, însă orientarea ţării s-a schimbat odată cu ascensiunea Partidului Lege şi Dreptate (PiS), conservator şi eurosceptic, aliat al Partidului Conservator britanic al premierului David Cameron.
Candidatul PiS, Andrzej Duda, a fost învingătorul nescontat al alegerilor prezidenţiale din luna mai, iar sondajele preelectorale plasează formaţiunea, acum în opoziţie, în postura de favorit la viitorul scrutin parlamentar din octombrie, notează Reuters.
‘Decizia de a înceta baterea de monedă proprie trebuie să aparţină naţiunii’, a declarat Szczerski în interviu, subliniind că aceasta implică un ‘vot direct’.
‘În mod realist, aceasta înseamnă că o discuţie legată de introducerea euro în Polonia în timpul actualului mandat al preşedintelui Duda este inutilă’, a insistat consilierul.
De altfel, la 2 iulie, Partidul Lege şi Justiţie a anunţat, prin vocea premierului desemnat, Beata Szydlo, că, în caz de victorie, se va opune aderării ţării la zona euro. Beata Szydlo, adjuncta lui Jaroslaw Kaczynski în fruntea PiS, a acuzat partidul centrist Platforma Civică (PO), aflat la guvernare, că doreşte introducerea monedei unice europene în Polonia. ‘Uitaţi această idee proastă dacă nu vrem ca Polonia să devină o a doua Grecie’, a avertizat ea, citată de AFP. Într-un sondaj realizat la sfârşitul lui 2014, 68% dintre polonezi s-au declarat împotriva aderării ţării lor la zona euro.
În interviul pentru Reuters, Szczerski s-a făcut ecoul punctelor de vedere ale guvernului lui David Cameron, dar şi ale Fidesz, partidul la putere în Ungaria, afirmând că Uniunea Europeană ar trebui să delege mai multe atribuţii statelor membre, în loc de a se îndrepta în mod constant spre o tot mai mare integrare.
‘Este binecunoscută metafora despre cum integrarea europeană este ca o bicicletă: te poţi deplasa doar înainte, nu există mecanism pentru a da înapoi. Ceea ce înseamnă că ne aflăm într-o capcană conceptuală’, a estimat Szczerski, în opinia căruia ‘acum a sosit momentul ca bunul simţ să revină în Europa’.
Referitor la legislaţia privind emisiile de dioxid de carbon, un subiect de dispută între Bruxelles şi Varşovia, consilierul polonez a declarat că noua preşedinţie va fi ‘mai decisă’ decât predecesoarele sale în a bloca decizii nefavorabile economiei ţării, dependentă în cea mai mare parte de cărbune pentru producţia de electricitate.
În ce priveşte politica de securitate, Krzysztof Szczerski a subliniat că administraţia noului preşedinte va adopta o poziţie fermă faţă de Rusia, în pofida temerilor unor aliaţi legate de o antagonizare a Moscovei. Polonia va continua politica actuală de a solicita baze militare permanente ale NATO pe teritoriul său, şi va avea ca obiectiv construirea unei coaliţii a statelor central-europene, încă înaintea summitului NATO din 2016 de la Varşovia, a arătat Szczerski.
În opinia sa, Actul fondator NATO-Rusia – invocat de Moscova pentru a denunţa desfăşurarea de forţe aliate în apropierea graniţelor sale – trebuie revizuit, întrucât, în circumstanţele actuale, limitările impuse de acesta prezenţei militare NATO în regiune ‘nu mai sunt valabile’.
O orientare de politică externă va fi, pentru Polonia, promovarea unor relaţii de securitate mai strânse cu SUA, cu obiectivul final al înfiinţării de baze militare comune permanente americano-poloneze, a explicat consilierul prezidenţial.
Referitor la Ucraina, Szczerski a precizat că noua preşedinţie poloneză îşi propune instituirea unui regim fără vize pentru ucrainenii care vor să călătorească în Polonia, şi că va apăra dreptul Kievului de a adera la un moment dat la UE şi la NATO, o perspectivă căreia Moscova i se opune cu vehemenţă.