„Problema pe care o analizăm priveşte toate cele 28 de state membre. Poate că ştiţi, poate că nu, dar situaţia de acum afectează Bulgaria, România şi alte state, aşa că ar fi incorect să-i excludem din dezbatere pe cei care nu sunt membri ai zonei euro”, a declarat preşedintele Comisiei Europene.
Grecia are termen până ‘joi cel mai târziu’ să prezinte creditorilor săi reformele dorite pentru a permite reluarea negocierilor asupra unui plan de ajutor financiar, a declarat marţi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui summit al zonei euro desfăşurat la Bruxelles, scrie AFP.
Un summit european excepţional pe tema Greciei va avea loc duminică la Bruxelles, a anunţat marţi seară şeful guvernului italian, Matteo Renzi, care şi-a exprimat speranţa într-o întâlnire ‘decisivă’ pentru a evita ieşirea ţării din zona euro.
Băncile şi bursa rămân închise şi astăzi. Serviciul Western Union şi-a redeschis, însă, birourile pentru ca populaţia să poată primi bani din străinătate. Întreaga sumă trimisă va fi virată în contul destinatarului, dar acesta va putea să scoată numai 60 de euro pe zi, la fel ca de la bancomate.
CE: Ieşirea Greciei din zona euro nu e exclusă dacă Atena nu prezintă reforme credibile
O ieşire a Greciei din zona euro ‘nu este exclusă’ dacă Atena nu prezintă ‘un pachet de reforme credibile’, a declarat marţi vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, responsabil pentru euro şi dialog social, înainte de summitul extraordinar al Eurogrupului în cadrul căruia vor fi analizate şansele de supravieţuire ale ţării
‘Dacă încrederea nu este stabilită, dacă nu este prezentat niciun program de reforme credibile’, o ieşire din zona euro ‘nu poate fi exclusă’, a declarat Dombrovskis la sosirea sa la Bruxelles pentru reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro.
Anterior, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că îşi doreşte să evite o ieşire a Greciei din zona euro şi că ‘este momentul să se revină la masa negocierilor’, scrie Agerpres.
Juncker a făcut de asemenea apel la ‘găsirea unei soluţii’, într-un discurs susţinut în Parlamentul European la două zile după ce grecii au respins prin referendum propunerile de acord ale creditorilor internaţionali – UE, BCE şi FMI.
România, Bulgaria, Serbia, Albania şi Macedonia, în prima linie a crizei din Grecia – analiză AP
Milioane de cetăţeni din Serbia, Albania, Bulgaria, Macedonia şi România au în ţările lor depozite la subsidiare ale băncilor elene, astfel încât regiunea Balcanilor se află în prima linie a crizei din Grecia, potrivit unei analize realizată de AP.
Deşi măsura limitării retragerilor din bancomate aplicată în Grecia nu a fost extinsă la subsidiarele din Balcani, depozitele s-ar putea afla într-o situaţie riscantă, dacă băncile-mamă intră în faliment. Pentru a preveni evoluţiile negative, multe state balcanice au adoptat măsuri care împiedică subsidiarele să trimită bani băncilor-mamă din Grecia.
În plus, unele ţări din regiune au legături semnificative comerciale şi de afaceri cu Grecia, care ar putea fi în pericol, dacă situaţia Atenei se înrăutăţeşte.
Cea mai expusă la criza din Grecia este, în opinia AP, Bulgaria. Cele patru mari bănci din Grecia – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – deţin 23% din totalul activelor bancare din Bulgaria, în timp ce în România proporţia este de circa 12%.
Dacă băncile elene se prăbuşesc, depozitele clienţilor şi economiile lor ar putea fi afectate, iar Guvernul bulgar ar putea fi nevoit să intervină pentru a le salva.
De asemenea, aproximativ 7% din exporturile Bulgariei merg către Grecia.
Partea bună este că Bulgaria, membră a Uniunii Europene, are un nivel scăzut al datoriei, iar sistemul bancar este stabil.
În România, două dintre băncile elene sunt în topul celor mai mari zece instituţii financiare. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a dat asigurări că băncile pot face faţă evoluţiilor negative şi au un nivel ridicat al solvabilităţii. Ele sunt supervizate de BNR şi respectă legislaţia română.
În ceea ce priveşte legăturile comerciale dintre România şi Grecia, acestea nu sunt semnificative.
Macedonia a ordonat băncilor sale să-şi retragă banii din instituţiile elene de creditare şi a impus ‘măsuri preventive’ pentru a limita ieşirile de capital către vecina sa din sud, afectată de turbulenţe. Cele două bănci elene prezente în Macedonia deţin 22% din totalul activelor bancare. Cetăţenii nu pot achiziţiona obligaţiuni elene în această perioadă.
Banca Centrală a Serbiei a limitat tranzacţiile subsidiarelor băncilor elene cu băncile-mamă şi a extins supervizarea subsidiarelor. Instituţia a dat asigurări că subsidiarele au un nivel adecvat al lichidităţilor şi al rezervelor, care pot fi utilizate în caz de nevoie. Serbia, din cauza nivelului relativ ridicat al datoriei publice şi a deficitului, s-ar putea confrunta cu dificultăţi, dacă va trebui să salveze subsidiarele băncilor elene.
Trei dintre cele 16 bănci comerciale care operează în Albania sunt din Grecia. Autorităţile au dat asigurări că nu se vor propaga efectele turbulenţelor din statul elen, dar Albania s-ar putea, de asemenea, confrunta cu dificultăţi dacă va trebui să salveze subsidiarele băncilor greceşti şi ar putea fi afectată de declinul legăturilor comerciale cu Grecia.
Deşi nu există bănci elene cu operaţiuni în Slovenia, acest stat membru al zonei euro este expus la criza din Grecia prin finanţarea pachetului de asistenţă financiară acordat Atenei. Ajutorul direct se ridică la 264 de milioane de euro, iar împrumuturile garantate la 661 milioane de euro.
Ministrul sloven de Externe, Karl Erjavec, a afirmat recent că este greu de crezut că ţara sa va primi vreodată înapoi banii împrumutaţi Greciei, care se ridică la 3,2% din PIB-ul ţării, cel mai ridicat nivel în rândul ţărilor din zona euro.