UE vrea o reţea de gazoducte în Europa de Sud-Est pentru a reduce dependenţa de Rusia

Aproximativ 17 state, dintre care jumătate din fostul bloc comunist, vor susţine un plan de acţiune destinat îmbunătăţirii infrastructurii energetice şi garantării aprovizionării cu energie, în condiţiile în care fiecare dintre ele vor avea trei surse separate de aprovizionare. Decizia ar urma să fie luată la o reuniune ministerială, care va avea loc la Dubrovnik, Croaţia, la care va participa şi Maros Sefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetică.

Criza din Ucraina, dar şi decizia Rusiei de a abandona proiectul South Stream au luat prin surprindere statele din Sud-Estul Europei. Executivul comunitar vrea să încurajeze aceste state să colaboreze pentru a-şi proteja aprovizionarea cu energie. Rusia asigură 27% din consumul de gaze naturale al Uniunii Europene, care importă mai mult de jumătate din necesarul său de energie.

‘Există în continuare blocaje şi constrângeri considerabile pe piaţă care îngreunează transportul de surse alternative şi reducerea dependenţei de Rusia’, a apreciat Emily Stromquist, analist la grupul de cercetare Eurasia.

Statele membre ale UE care vor fi reprezentate la reuniunea de la Dubrovnik sunt: Austria, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovenia şi Slovacia. Acestora li se vor adăuga ţări din afara Uniunii Europene, precum: Serbia, Albania, Bosnia Herţegovina, Macedonia, Kosovo, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina.

Europa de Sud-Est reprezintă o parte vitală din strategia de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi reducerea dependenţei de Rusia. Ţările din regiune sunt la mijloc, între pieţele mari consumatoare de energie din Europa Occidentală şi depozitele de gaze din bazinul Caspic deţinute de Kazahstan, Turkmenistan şi Azerbaidjan.

Anul viitor, un consorţiu din care fac parte BP Plc şi Statoil ASA are de gând să demareze lucrările la gazoductul Trans Adriatic Pipeline, care va transporta gaze naturale din Azerbaidjan în Italia, Grecia, Albania şi Bulgaria. De asemenea, proiectul South Stream, care a fost anulat în luna decembrie, va fi înlocuit de Turkish Stream, o conductă ce va transporta gaze naturale din Rusia în Turcia, prin Marea Neagră, şi de acolo în Grecia.

Strategia UE este să facă aprovizionarea cu gaze naturale mai flexibilă prin construcţia de noi conducte în Europa de Sud-Est. Atât timp cât gazele naturale pot fi livrate în ambele sensuri ale unei conducte, se vor putea acoperi deficitele din reţele şi, astfel, sistemul va fi mai rezistent la întreruperi. Există deja câteva propuneri, cum ar fi Eastring, o conductă promovată de operatorul slovac de transport Eustream, care ar urma să lege Slovacia de Europa de Sud-Est prin România. Această conductă ar putea fi conectată cu reţeaua din Turcia prin Bulgaria.

De asemenea, mai multe state din regiune promovează un ‘Coridor vertical’, care să lege sistemele de transport de gaze naturale din România, Bulgaria şi Grecia. Proiectul presupune construcţia de interconectori între Bulgaria şi Grecia, precum şi între România şi Bulgaria.

Miniştrii prezenţi la reuniunea de la Dubrovnik vor alege mai multe proiecte care trebuie accelerate. Aceste proiecte sunt eligibile să primească sprijin financiar din partea Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).