Cum se vede criza prin ochii unui grec. Şomerii sunt gata să muncească, dar nu în condiţii de sclavie – interviu Economica.net

ECONOMICA.NET a fost în insula grecească Rhodos, a vorbit cu localnici şi a aflat cum se vede criza prin ochii lor. Azi vă prezentăm un interviu realizat cu Maria Morava, ghid turistic în Rhodos, care ne-a explicat pe larg cum i-a afectat criza viaţa cotidiană, cum vede ieşirea din criză şi care sunt motivaţiile profunde ale şomajului ridicat în Grecia, în mod particular în rândul tinerilor. 
Cristina Şomănescu - mie, 15 iul. 2015, 21:01
Cum se vede criza prin ochii unui grec. Şomerii sunt gata să muncească, dar nu în condiţii de sclavie - interviu Economica.net

ECONOMICA.NET vă prezintă azi, 15 iulie, un interviu realizat recent în Grecia cu Maria Morava (57 de ani) care lucrează ca ghid turistic în Insula Rhodos. Aflaţi care sunt în opinia unui localnic motivaţiile profunde ale celor mai stringente probleme cu care se confruntă Grecia, dar şi cum vede depăşirea lor.

Cum v-a fost afectată viaţa cotidiană de criză?

Maria Morava: Momentan vedem doar efectele psihologice ale crizei; zilele acestea suntem cu toţii în expectativă, nimic nu s-a schimbat, de fapt, în ce facem în activităţile noastre de zi cu zi. Suntem cu toţii îngrijoraţi.

Când aţi început să simţiţi cu adevărat criza?

Maria Morava: Abia în 2012 am început să simţim criza pe propria piele. Atunci au început să taie tot: salarii, pensii, toate veniturile; toate aceste mari schimbări ale austerităţii…pe de altă parte, nu am avut nicio dezvoltare, ceea ce înseamnă că am avut tot mai mulţi tineri şomeri, asta înseamnă că nivelul nostru de trai a scăzut, iar în calitate de consumator, am putut să cheltuim mai puţin decât eram obişnuiţi să o facem. De fapt, mai puţin decât ne cereau să cumpărăm. Iar dacă puterea noastră de cumpărare nu mai e ca înainte, cum am putea noi să asimilăm, să consumăm toate aceste produse de pe piaţă?

Aveţi pe cineva şomer în familie, în familia extinsă?

Maria Morava: Nu sunt căsătorită, dar am o nepoată care e şomeră de aproape doi ani, e actriţă de teatru, a lucrat an de an, vreme de câţiva ani. Fiecare familie are câte un şomer, iar în unele familii sunt chiar mai mulţi şomeri.

Ce are de gând să facă nepoata dumneavoastră?

Maria Morava: Tinerii actori încearcă să facă companii mici, independente.

Aţi tăiat din cheltuieli în ultimul an?

Maria Morava: Sigur, pentru că şi venitul meu a scăzut din 2012. Noi nu suntem liber profesionişti. Pe lângă tăierile din 2012, veniturile sunt mai mici şi pentru că avem mai puţini turişti care cumpără excursii (însă numărul turiştilor care vin în Grecia a rămas stabil), deci zile de muncă mai puţine pentru noi, ghizii. Şi, peste toate, avem salarii mai mici pentru că plătim taxe mai mari.

Cu cât s-a diminuat salariul dumneavoastră?

Maria Morava: Plata pe zi pentru ghizi a scăzut cu 10%, în vreme ce numărul excursiilor a scăzut cu 20%, taxele au crescut cu cel puţin 10%.

Credeţi că va fi mai rău decât acum?

Maria Morava: Scenariile propuse nu sunt optimiste. Acum e ceartă pe noi în Europa, cum să depăşim situaţia, dar cred că toate opiniile din Europa converg spre o idee: scăpaţi de acest guvern! Iar asta nu e democraţie, fapt care nu mă face să fiu prea optimistă în legătură cu situaţia în care suntem.

Care e semnificaţia votului de la referendumul de duminică?

Maria Morava: Cred că oamenii asta au înţeles: că nu vrem această austeritate, nu vrem mai multe taxe, vrem să putem să ne revenim, să putem să plătim datoria, dar nu să plătim din generaţie în generaţie dobânda la această datorie. Şi exact asta se va întâmpla dacă nu va fi tăiată (dobânda la datoria Greciei)! FMI spune acelaşi lucru: această datorie nu e plătibilă. Pe de altă parte, FMI ne cere să renunţăm la guvernul pe care noi l-am ales! Nu tocmai democratic…Oamenii au votat „nu” pentru că nu mai suportăm alte tăieri. E foarte simplu.

Şi soluţia ar fi?

Maria Morava: Nu e doar opinia mea, mulţi analişti economici din lume spun ceva cu care sunt de acord: uniunea monetară pur si simplu nu poate exista. Moneda Euro cu rate de schimb fixe nu poate exista în ţări atât de diferite; felul în care a fost creată a fost greşit de la bun început. Germanii spun că nu putem să încălcăm regulile, dar ei au fost primii care le-au încălcat. De exemplu, după Tratatul de la Maastricht (din 1992, care a pus bazele UE). Pe de o parte, germanii au tăiat pensii, salarii şi alte venituri în ţara lor şi astfel au creat o întreagă generaţie de lucrători part-time, adică forţă de muncă mai ieftină, şi în felul acesta au invadat pieţele cu produse lor. Pe de altă parte, au început să ofere asistenţă socială care a creat o diferenţă mare între deficit şi PIB, iar asta înseamnă neonorarea regulilor, pentru că Tratatul de la Maastricht spunea cel mult 3% deficit bugetar. Deci primii care au încălcat regulile au fost ei. Iar germanii au susţinut că da, am încălcat regulile, dar am făcut reforme.

Ce aţi votat duminică?

Maria Morava: Am votat „nu”. Nu pentru şi mai multe tăieri. Dacă voi avea din ce în ce mai puţini bani, voi putea cumpăra din ce în ce mai puţin. Nu privesc lucrurile din punct de vedere social, ci tehnic. Aici, în insule, am întotdeauna nişte bănuţi în buzunar (spre deosebire de cei de pe continent), dar pentru cât timp?

Soluţia ar fi?

Maria Morava: Dacă Euro va continua să existe, nu va fi niciodată o soluţie echilibrată, paritară. Nu spun că dacă Grecia va ieşi din Europa sau din zona euro, ci că singura soluţie reală e disoluţia UE.

Totuşi, cum credeţi că Grecia îşi va plăti datoria?

Maria Morava: Nu o spun eu, ci Lagarde o spune, că datoria nu e plătibilă, şi nu doar ea.

Şi ce soluţie propuneţi?

Maria Morava: O soluţie e să taie datoria sau să-i dea Greciei 30-50 de ani ca să o plătească, aşa cum i s-au dat Germaniei după război; le-a fost uitată datoria şi au fost lăsaţi liberi să se dezvolte. Ori să taie, ori să uite de tot de datorie, ca Grecia să aibă suficiente lichidităţi să repornească economia. Pentru că altfel cine şi mai ales cu ce va face investiţii? Doar dacă asta e doar o bucată de pământ în care oricine poate veni să o cumpere şi să o ia pentru că asta ne cereau ieri (12 iulie), ca garanţia pentru plata datoriei să fie propria ţară, toate bunurile publice. Iar noi, grecii, putem să dispărem de pe faţa pământului şi alţii o să vină să locuiască aici, dar va fi altă ţară, desigur.

În cazul reintroducerii drahmei, cum veţi fi afectată?

Maria Morava: Va fi dramatic pentru câţi ani, pentru că ajutorul primit (de Grecia) va fi insuficient. Nu există scenariu fericit pentru noi.

Dar care e cel mai pesimist?

Maria Morava: Cel mai rău scenariu pentru noi e să lăsăm să se vândă tot din Grecia şi să uităm că avem o ţară.

Un scenariu rezonabil ar fi?

Maria Morava: Să revenim la democraţie. Adică să lăse ţările să decidă pentru ele însele. Nu e posibil ca un grup de oameni care nu au fost aleşi (Troika) să decidă pentru ţările şi guvernele lor şi cum vor face ele bani (ca să-şi plătească datoriile). Dacă iei un credit de la bancă, îţi va spune banca unde să faci economii, unde să munceşti, ca să-ţi poţi achita datoria? Nu! Banca te va lăsa să-ţi găseşti singur căi ca să poţi achita creditul. Asta e ilegitimitatea acestei datorii. Aceasta datorie şi-a schimbat forma de atât de multe ori! La început a fost datoria băncilor, apoi a devenit datoria statului, iar acum a devenit datoria noastră. A cui e această datorie? Unde s-au dus aceşti bani? Oare chiar am primit aceşti bani? Aceşti bani s-au dus în bănci, pentru sprijinirea băncilor. În mare parte, a băncilor germane. Dacă Grecia va ieşi din zona euro, va fi urmată probabil de Italia. Dar în condiţii mai bune decât Grecia.

Ce părere aveţi despre Tsipras şi Varoufakis?

Maria Morava: Amândoi luptă pentru ce au promis, mai ales Tsipras.

Şi Tsipras şi-a respectat promisiunile până acum?

Maria Morava: Nu a avut timp deloc să se uite la problemele structurale ale Greciei, până acum a avut o muncă grea să convingă UE, să negocieze. Nu pot să-l judec încă. Poartă bătălii. Amândoi au fost prea optimişti crezând că vor convinge UE să aibă o perspectivă mai democratică asupra acestei crize. Poate asta a fost problema.

Cum credeţi că economia Greciei poate creşte?

Maria Morava: Capitalul, banii să fie investiţi în economie şi nu ca să plătim dobânda la datoria Greciei, aşa cum s-a întâmplat până acum.

Se vehiculează opinia conform căreia grecii sunt leneşi. E distorsionată sau nu această percepţie asupra grecilor?

Maria Morava: Dacă ar fi, cum explici atunci că flota navală a Greciei e cea mai mare din lume? Aici, pe insulă (Rhodos), muncim vara mai bine de 12 ore pe zi. Suntem mereu punctuali, oferim servicii excelente în turism.

De ce credeţi că sunteţi văzuţi aşa?

Maria Morava: E un alt joc politic, asta e impresia pe care vor să o creeze, că suntem leneşi şi vrem doar să le luăm banii, că nu ne pasă cum ne plătim datoriile…Atâţia experţi de vârf greci muncesc în toată lumea.. Cele mai strălucite minţi ale Greciei, care ar putea fi copiii mei, oameni care sunt nevoiţi să plece din Grecia ca să-şi găsească de muncă. Şi se angajează la instituţii de vârf din lume.
Deci e doar un mit, o glumă foarte proastă că grecii sunt leneşi.

Cum ar putea deveni competitivă economia Greciei?

Maria Morava: Doar respectând regulile, legile în vigoare înainte de anul 2012, înainte de reformele comandate de guvernul anterior. De atunci am pierdut în toate sectoarele, domeniile. Doar aşa am putea avea cel mai calificat personal capabil să ofere cele mai bune servicii turiştilor.
Dacă vei privi cu atenţie în jur, vei observa că mulţi dintre lucrătorii din hoteluri din Grecia nu sunt localnici, ci imigranţi. Şi nu sunt calificaţi. Îşi dau silinţa, nu spun că nu. Înţeleg că au venit aici să îşi facă un viitor mai bun, dar în felul acesta au anulat viitorul copiilor noştri care au învăţat, au urmat şcolile de profil, dar odată cu noile reforme, au fost scoşi din joc, iar în locul lor au venit alţii (imigranţii), mai puţin calificaţi, care acceptă mai puţini bani, atât cât e patronul dispus să le dea.
Au venit aici (imigranţii), acceptând aceste condiţii (salariu mic, condiţii de trai la limita supravieţuirii, etc.). Copiii noştri absolvenţi de şcoli de turism nu îşi găsesc de muncă decât în condiţiile precare pe care le acceptă imigranţii.

De ce localnicii calificaţi în turism nu acceptă salariile oferite imigranţilor?

Maria Morava: Ascultă, dacă ai trăi în Grecia, ai înţelege că nu poţi supravieţui aici cu 500 de euro pe lună; nu poţi să-ţi întemeiezi o familie, nu poţi avea un vis; nu-ţi poţi plăti chiria, întreţinerea, etc. Nu vorbim despre cei care au deja o familie, ci de faptul că nu poţi efectiv să îţi întemeiezi o familie cu 500 de euro pe lună. Vorbesc despre tinerii absolvenţi de şcoli de profil, care nu-şi găsesc decât joburi plătite cu 500 de euro net lunar, şi care trebuie să viseze, care sunt la vârsta la care se îndrăgostesc, vor să îşi facă o familie. Şi cum ar putea face toate acestea? Încă locuiesc cu părinţii lor, nu îşi pot închiria o locuinţă. E foarte simplu.

Cât e chiria pentru un apartament cu o cameră, de exemplu?

Maria Morava: În jur de 200 de euro pe lună pentru ceva modest. Şi acum întrebarea mea: de ce să accepţi asemenea salariu (500 de euro pe lună) care nu îţi permite să trăieşti la standarde omeneşti? Pentru că dacă trebuie să fac un sacrificiu, înţeleg şi îl fac. Dar trebuie să aibă o miză. Că lucrurile se vor îmbunătăţi, că economia va creşte, dar asta (acceptarea unui salariu de 500 de euro pe lună) nu duce la creşterea economiei. De aceea grecii nu mai vor tăieri. Pentru că mai multe tăieri înseamnă dezvoltare economică precară. E o cale singură spre extincţie.

În ce orizont de timp angajatul plătit cu 500 de euro e de obicei promovat ca să poată ieşi din această spirală a sărăciei?

Maria Morava: Pe de o parte, acum nu mai avem decât câteva sindicate, deci nu are cine să le apere drepturile (acestor oameni). Pe de altă parte, marea majoritate a patronilor nu păstrează angajaţii atât de mult încât să se pună problema promovării. Dacă munceşti part-time, nu vei fi niciodată promovat. Dacă te numeri printre puţinii norocoşi cu contract full time, poate îţi creşte salariul după trei-patru-cinci ani. Dar puţini sunt cei care pot spera la aşa ceva. Cei mai mulţi ştiu însă că vor fi înlocuiţi din momentul în care devin forţă de muncă mai scumpă pentru angajator. Ce nu înţelegem noi e că nimic nu se poate face fără resurse umane. Oamenii de aici, din Grecia, luptă pentru dreptul lor la muncă. Avem peste 25% şomaj. Toţi aceşti oameni vor şi sunt gata să muncească, dar nu în condiţii de sclavie. De ce ar face asta? De ce să ajungă sclavi?

Au de ales? Ce alternativă au?

Maria Morava: Pot să ajung sclav pentru ţara mea, dacă ştiu că această sclavie va aduce copiilor mei un viitor mai bun. De ce să fiu sclav? Ca ai mei copii şi copiii lor şi copiii copiilor lor să ajungă şi ei sclavi?
Am 57 de ani, nu am copii. Dar pentru o femeie de vârsta asta, toţi copiii sunt copiii mei, nu mă gândesc la un copil, ci la toţii copiii. Aşa că pot să-mi sacrific munca, pot să-mi sacrific viitorul şi apoi cât o să trăiesc, poate încă 20 de ani sau 30 de ani. Am trăit cea mai mare parte a vieţii, nu mă pot gândi doar la ziua de azi, dacă am bani în buzunar să-mi cumpăr o rochie, am alte griji. Mă îngrijorează generaţiile care vin după mine. Ce viaţă le ofer acestor oameni? Ce vor moşteni de la mine? Mă refer la întreaga generaţie (nu la o persoană).

Care e limita inferioară a salariului care permite unui tânăr adult să trăiască o viaţă decentă, dar modestă aici şi care îi permite să-şi întemeieze o familie?

Maria Morava: Un cuplu fără copii are nevoie de un venit de cel puţin 1.500 de euro (750 de euro fiecare) pentru o viaţă decentă şi modestă. Dar dacă are copii, acest venit e foarte, foarte modest.

Cum credeţi că Ortodoxismul a modelat mentalitatea grecilor?

Maria Morava: E o întrebare dificilă. Acest guvern a separat, în premieră, în istoria Greciei Statul de Biserică (n. red. pentru prima oară în Grecia, stat majoritar ortodox, depunerea jurământului a avut loc în cadrul unei ceremonii civile şi nu religioase). Cred că a fost un lucru foarte bun astfel încât conştiinţa oamenilor săi să fie liberă iar aceasta e singurul lucru care contează cu adevărat şi care nu te lasă să devii sclav.

Acest interviu a fost realizat în cadrul unui infotrip organizat de ANAT.
Citiţi mâine în ECONOMICA.NET cum văd hotelierii din Grecia ieşirea din criză, ce au votat la referendum şi cum răspund la cele mai grele întrebări despre criză.

Te-ar mai putea interesa și
GM, Toyota și Volkswagen i-au cerut lui Trump să mențină creditele fiscale pentru mașinile electrice
GM, Toyota și Volkswagen i-au cerut lui Trump să mențină creditele fiscale pentru mașinile electrice
Un grup care reprezintă mari producători de automobile, inclusiv General Motors, Toyota Motor Corp și Volkswagen, l-a îndemnat pe președintele ales Donald Trump să păstreze credite fiscale......
Război comercial – China extinde investigaţia antisubvenţii privind importurile de produse lactate din UE
Război comercial – China extinde investigaţia antisubvenţii privind importurile de produse lactate din UE
China şi-a extins vineri investigaţia antisubvenţii cu privire la importurile de produse lactate din Uniunea Europeană, ...
CEC Bank a încheiat cu succes o nouă emisiune de obligaţiuni în valoare de 300 de milioane de euro pe pieţele internaţionale
CEC Bank a încheiat cu succes o nouă emisiune de obligaţiuni în valoare de 300 de milioane de euro pe pieţele internaţionale
CEC Bank a încheiat cu succes o nouă emisiune de obligaţiuni în valoare 300 de milioane de euro printr-o nouă emisiune ...
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: Proiectul Neptun Deep îşi continuă parcursul fără impedimente
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: Proiectul Neptun Deep îşi continuă parcursul fără impedimente
Proiectul Neptun Deep îşi continuă parcursul fără impedimente, în ritm accelerat, iar activităţile de foraj pentru ...