Despre nepromulgarea Codului Fiscal. Să credem în argumentele lipsă?

Dezbaterile legate de Codul Fiscal au adus in prim plan criticile Administratiei Prezidentiale si ale Presedintelui Consiliului Fiscal privind impactul bugetar negativ, posibila incalcare a traiectoriei privind tintele de deficit bugetar convenite cu Comisia Europeana la sfarsitul anului 2011 si semnata la inceputul lui 2012 si prociclicitatea politicilor fiscale (corelata cu supraincalzirea economiei).

Lipsa de argumente concrete in motivatia nepromulgarii Codului Fiscal isi are sursa in absenta argumentelor valide expuse in opinia Consiliului Fiscal cu privire la reformele propuse de Noul Cod Fiscal.

Sa analizam rand pe rand principalele acuze aduse noului Cod Fiscal.

1. Codul Fiscal aduce un impact negativ major asupra situatiei bugetare a Romaniei.

Este o placa pe care o tot auzim de cativa ani incoace. La fiecare reducere de taxe am auzit de pierderile majore de venituri la bugetul de stat, cresterea deficitului bugetar si nevoia de masuri compensatorii. Neincrederea in economia privata, in efectele de multiplicare ale relaxarii fiscale, in capacitatea actorilor economici privati de a decide ce sa faca cu lichiditatea ramasa in posesia lor s.a.m.d

Am vazut filmul acesta pentru prima data atunci cand s-a decis implementarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit, l-am vazut a doua oara la reducerea CAS dupa care l-am re vizionat in cazul reducerii TVA LA 9%. Cred ca a venit momentul sa ne uitam putin in urma si sa vedem cat din estimarile Consiliului Fiscal s-au indeplinit? Aveti mai jos in tabel ce opina Consiliul Fiscal inainte de aplicarea masurii si ce a iesit dupa, cum a raspuns economia in realitate la stimulul fiscal.

Concluzia acestei analize simple indica faptul ca estimarile sunt foarte departe de ceea ce se intampla in realitate. Raspunsul ca evolutiile bune in incasarile bugetare vin doar din mai buna colectare, cresterea consumului, actiunile ANAF privind reducerea evaziunii … nu tine, pentru ca tocmai acestea sunt efectele pe care le am estimat prin reducerile de taxe – crestere economica, stimularea consumului, imbunatatirea colectarii si reducerea evaziunii fiscale. Este evident ca economia a reactionat bine la reducerile de taxe, teza conform careia efectele de multiplicare sunt foarte mici nu trece testul realitatii.

2.Deficitul bugetar va creste aproape de 3% din PIB, atragand nesustenabilitate si indatorare accentuata. Romania nu va mai indeplini tintele de deficit convenita cu Comisia Europeana si va incalca regula fiscala de deficit bugetar structural de 1% din PIB.

In primul rand Ministrul Finantelor a anuntat ca la anul tinta de deficit bugetar va fi de 2,5% din PIB (un deficit bugetar situat nu cu mult peste limita de sustenabilitate calculata pentru deficitul bugetar la 2,26% din PIB, in ipoteza stabilizarii ponderii datoriei publice brute in PIB la 40%). Romania are a patra cea mai mica datorie publica in PIB din UE28.

Am mai spus, sa sustii in continuare ca Romania trebuie sa continue reducerea deficitului bugetar spre 1,1% din PIB conform celui mai prost negociat si estimat MTO (tinte anuale de deficit bugetar ce trebuie atinse) este incorect si contraproductiv. Inseamna sa dai in cap unei economii ce-si revine dupa o perioada de criza, inseamna sa intorci spatele unei “ferestre de oportunitate” privind cresterea convergentei reale in perspectiva intrarii in Zona Euro. Pentru orice guvern in functie renegocierea MTO de o maniera fezabila pentru economia romaneasca trebuie sa fie una dintre principalele prioritati. Trebuie sa activam dreptul conferit prin Reglementarea nr 1466/1997 ce prevede updatarea MTO la 3 ani. Incepand inca de anul trecut Ministerul Finantelor a demarat procedura de renegociere iar discutiile purtate vor avea o rata de succes mai mare daca Administratia Prezidentiala va sustine in cadrul Consiliului European o traiectorie de tinte de deficit bugetar corecta pentru dezvoltarea economiei.

Discutia legata de nesustenabilitate este exagerata. Romania are o pozitie bugetara mult mai buna azi desi anul 2015 este varf de sarcina in plata datoriilor catre creditorii internationali. Arieratele s-au redus puternic, despagubirile s-au platit in avans, anumite reparatii sociale s-au facut deja. Romania se finanteaza la costuri mici si are rezerve financiare peste pragul de sustenabilitate. Ceteris paribus, datele Ministerului Finantelor Publice arata ca serviciul datoriei publice guvernamentale va scadea de la 60 miliarde ron in 2015 si la 51 miliarde ron in 2016 deci acoperirea plusului de deficit la anul nu pune presiune insuportabila pe finantare. Nici vorba de supraindatorare. In plus anul trecut Romania a avut sold bugetar primar pozitiv (pentru prima data din 2003 incoace) adica, fara plata de dobanzi, tara noastra si-a asigurat cheltuielile din propriile venituri, practic economia traieste pe propriile picioare.

Cat priveste respectarea regulii fiscale – deficit bugetar structural de 0,5% din PIB (1% din PIB pentru tarile cu datorie mica) putem observa in ultima prognoza a Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2015/pdf/2015_05_05_stat_annex_en.pdf) putem constata ca in 2016 doar Germania, Olanda, Estonia Cipru si Luxemburg vor indeplini aceasta tinta. Restul au nevoie de dezvoltare! Nimeni nu spune sa nu respecti tinta de deficit bugetar structural dar nu socand economia si franand dramatic dezvoltarea.

In plus in 2014 Romania a atins tinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB ceea ce inseamna ca a demonstrat ca respecta regulile fiscale la care s-a angajat. Insa a tine in continuare cu dintii de incadrarea in tinta cand majoritatea tarilor si-au negociat si impins atingerea acesteia in 2017-2018 este incorect economic si nefezabil pentru dezvoltare. Zic sa nu inventam noi roata.

3. Nu exista surse de finantare pentru acoperirea golului temporar creat de relaxarea fiscala. Nu au fost prezentate cifre.

Fals. Au fost prezentate estimarile legate de impactul bugetar si efectele de multiplicare aferente masurilor implementate atat la prima prezentare a masurilor propuse in noul Cod Fiscal cat si la prezentarea legata de reducerea TVA la 9% la alimente si bauturi nealcoolice. Modelarea macroeconomica a fost efectuata de Comisia Nationala de Prognoza si Directia de Analiza Macroeconomica din Ministerul de Finante. Estimarea impactului bugetar a prezentat si Consiliul Fiscal. Cifrele exista.

Finantarea masurilor se face din efectele de multiplicare (banii lasati la dispozitia agentilor economici privati se intorc intr-o masura importanta la buget prin impozite si taxe pe consum, investitii…), din imbunatatirea colectarii, reducerea evaziunii fiscale si rationalizarea cheltuielilor publice. Mai exista un efect pozitiv indus de relaxarea fiscala asupra cresterii economice, ceea ce inseamna inca o data cresterea veniturilor la buget.

La 6 luni din anul curent, estimarile privind veniturile bugetare suplimentare fata de aceeasi perioada a anului trecut indica un plus de 10 miliarde ron (in tot anul 2014 plusul de venituri bugetare fata de 2013 a fost de 13 miliarde ron!), numai din TVA existand incasari suplimentare de 1 miliard de euro la 6 luni.

Rezerve de finantare pot veni si din rationalizarea mai buna a cheltuielilor cu bunurile si serviciile la nivelul bugetului de stat. Se implementeaza deja programul “spending review” (vezi rationalizarea ch publice cu bunurile si serviciile, monitorizarea si rationalizarea ch cu medicamente, spitale etc, crearea unei unitati de achizitii la MF …) si un audit consistent al acestor cheltuieli cu procente cuprinse intre 5 si 10%. Doar o micsorare cu 10% fata de anul trecut la cheltuielile cu bunuri si servicii inseamna o economie de 3,95 miliarde ron (ultima executie bugetara publica, la 5 luni, arata minus 5,5% fata de anul trecut).

Ca ultima varianta, se poate discuta reducerea bufferului din Trezorerie de la acoperirea a peste 5 luni a necesarului de finantare la 4 luni cat am convenit si cu FMI si este rezonabil. Asta inseamna ca, in cazuri exceptionale se pot folosi pentru finantare 6,3 miliarde ron (diferenta intre nivelul mediu al bufferului estimat pentru 2015-2016 si necesarul de acoperire pe 4 luni). Ramanem cu un buffer care acopera 4 luni nevoile de finantare si folosim o parte din el pentru finantarea efectului net al masurilor de relaxare fiscala. Mai punem aici ca in conditii normale, dat fiind excesul de lichiditate de acum, rezolvarea situatiei Greciei si QE implementata de BCE costurile de finantare vor scadea, deci ingrijorarea ar trebui sa fie si mai mica.

In sfarsit, vedem si un deficit de comunicare interinstitutionala. Constatam intensificarea actiunilor de respingere a Codului Fiscal dupa ce acesta nu a fost promulgat. Lunile bune de zile cat a fost in dezbatere in Parlament nu auzeai nicio voce, totul era lin, totul era frumos. Sau poate toate actiunile de acum sunt doar politice pe principiul Spunem ca nu e bine ce faceti voi ca sa facem noi dupa aceea. Daca vin de la partide putem intelege aceste actiuni dar cand sursa lor este asociata institutiilor ce ar trebui sa fie independente, echidistante politic, nu mai este in regula.