Zona întunecată a afacerilor agricole dezvoltate cu bani europeni. Statul are de recuperat 54 de milioane de euro

Aproximativ 7,6 miliarde de euro au intrat în perioada 2007-2013 în conturile fermierilor români care, fie au exploatat terenuri sau au crescut animale, fie au dorit să îşi dezvolte un business în zona agricolă. Suma reprezintă aproximativ 86% din totalul alocărilor Uniunii Europene prin PNDR 2007 – 2013, program care s-a încheiat pentru a face loc unui nou PNDR 2014-2010 puţin mai bogat, în valoare de aproximativ 9,5 miliarde de euro. 

56 milioane de euro de recuperat

Privind dincolo de aceste sume importante pentru agricultura românească, PNDR este o poveste despre întreprinzători care s-au luptat cu birocraţia şi cu schimbări ale regulilor în timpul jocului, cu bănci care nu le înţelegeau proiectele sau care îşi retrăgeau finanţarea pe ultima sută de metri. Majoritatea au reuşit, dar sunt şi întreprinzători care au încasat bani europeni, dar au dat faliment sau au intrat în insolvenţă, ori nu au mai putut duce proiectul până la capăt. Toţi aceştia, peste 2.000 la număr, vor trebui să ramburseze banii, în total aproximativ 56 de milioane de euro. „În prezent, din numărul total de debitori FEADR (2.106) pe care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) îi are înregistrați în Registrul Debitorilor, 154 beneficiari se află în stare de insolvență sau faliment. Debitele și accesoriile certe constituite în sarcina acestora sunt în cuantum de 247.364.472,69 Lei ( 55.943.417,38 Euro)”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii AFIR.

Potrivit acestora, pentru a-şi recupera banii, AFIR este înscrisă cu sumele respective la masa credală, potrivit Legii Insolvenţei, și „face toate demersurile pentru recuperarea acestor sume”. Acţiunea efectivă de recuperare a debitelor se realizează de către Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală (ANAF). Astfel, până acum, AFIR a recuperat de la acești debitori suma de 10.548.233,25 Lei (2.379.867,07 Euro). „Aceste debite reprezintă un procent de sub 0,8% din totalul plăţilor de 7,6 miliarde de euro n. red.), mai precizează AFIR.

Ce se întâmplă cu banii 

Practic, companiile în faliment sau insolvenţă care au accesat fonduri europene pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală încalcă prevederile contractuale pe care şi le-au asumat atunci când au accesat fondurile europene. De aceea, banii trebuie recuperaţi, pentru a fi reutilizaţi. „Banii care sunt recuperați de la acești beneficiari sunt virați de AFIR către MADR, care îi reutilizează pentru finanțarea celorlalte proiecte FEADR”, au explicat oficialii AFIR.

Citeşte şi EXCLUSIV Dezastru în agricultură. Sute de firme care au luat bani europeni sunt în faliment

Care sunt principalele probleme ale beneficiarilor

Potrivit unor prezentări realizate de AFIR pe tema PNDR 2007-2013, printre problemele cu care se confruntă beneficiarii de fonduri UE se numără perioada prea lungă de la depunerea cererii de finanţare până la contractarea proiectului, timpul mare aferent autorizărilor necesare sau dificultăţi în asigurarea cofinanţării private aferentă proiectului de investiţii. De asemenea, mulţi beneficiari nu au mai putut să îşi justifice cheltuielile, spre a fi decontate de AFIR, din cauza majorării preţurilor faţă de momentul depunerii proiectului. „Am avut cazuri, spre exemplu, de exploataţie viticolă cu depozite care nu a putut finaliza investiţia pentru că banca îi cerea o garanţie şi activitate în mediul urban”, a povestit în cadrul unei conferinţe Anghel Panait, Director General Adjunct Centrul regional pentru Finanţarea Investiíilor Rurale 2 Sud-Est Constanţa.

„În opt din zece cazuri, banca a considerat că beneficiarii nu mai sunt bancabili după eliberarea scrisorii de confort”, a declarat Mihai Herciu, director general al Autorității de Management pentru PNDR. Acesta a explicat că mulţi beneficiari   s-au trezit că nu mai au co-finanţarea necesară pentru a finaliza proiectul.

Unii beneficiari au pierdut însă finanţările din cauza propriilor greşeli. Printre acestea se numără „nerespectarea planului de afaceri, în special prin modificarea planului culturii, ceea ce determină întocmirea de note de aprobare; imposibilitatea dovedirii investirii a minimum 30% din ajutorul nerambursabil datorită scăderii preţurilor (măsura 112 tineri fermieri); nerespectarea proiectului tehnic în faza de plată pentru proiectele complexe; lipsa unui studiu de piaţă solid înaintea propunerii investiţiei; propunerea unor soluţii constructive în cadrul proiectelor de investiţii sub sau supraevaluate ori complicarea proiectelor pentru a obţine un punctaj cât mai mare. 

„Am aşteptat 2 ani până am primit banii, timp în care am adunat o multitudine de emoţii, de întrebări. Într-un final, decizia pe care am luat-o, de a accesa fonduri europene, a fost bună. Cea mai mare problemă cu care ne-am confruntat a fost comunicarea defectuoasă cu autorităţile publice locale. Autorizaţiile au fost, de asemenea, foarte greu de obţinut”, a povestit Amalia Boda, proprietara unei făbricuţe care produce fier forjat şi care a reuşit să ia de la UE, prin PNDR 2007-2013, peste 120.000 de euro bani nerambursabili pentru un proiect în valoare de 181.000 de euro. Aceasta îi sfătuieşte pe cei care doresc să acceseze fonduri UE prin noul PNDR să aibă curaj, răbdare, încredere şi să respecte procedurile în totalitate. „Trebuie să te limitezi la ceea ce poţi”, mai spune aceasta referindu-se la partea de co-finanţare.