‘Misiunea propriu-zisă a FMI va veni în prima decadă sau poate în prima jumătate a lunii septembrie. Până atunci trebuie să facem şi noi câţiva paşi în întâmpinarea solicitărilor înaintate de FMI’, a reiterat Valeriu Streleţ, într-o întâlnire cu presă, la finalul reuniunii de guvern.
Măsurile vizează sectorul bancar, a evidenţiat el, specificând că ‘deciziile vor fi luate de Banca Naţională a Moldovei (BNM), iar în baza acestora Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară va formula recomandări corespunzătoare’.
Valeriu Streleţ le-a expediat reprezentanţilor FMI o invitaţie oficială de a vizita Republica Moldova, chiar a doua zi după învestirea sa în funcţia de premier de către parlament, la 30 iulie, în contextul în care guvernul său urmează să negocieze un nou acord de împrumut, în condiţiile unui deficit bugetar pronunţat.
În prezent, deficitul bugetar al Republicii Moldova este de aproximativ trei miliarde de lei (moldoveneşti), după cum a declarat la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unei emisiuni televizate, liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vlad Filat.
FMI, Banca Mondială şi UE au anunţat îngheţarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova încă din luna iunie, cerând lichidarea celor trei bănci prin intermediul cărora a fost devalizat 1 miliard de dolari din sistemul bancar al republicii – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Alianţa minoritară de guvernare de la acea vreme la Chişinău (compusă din Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat) a decis însă contrariul şi anume naţionalizarea Băncii de Economii.
Premierul Chiril Gaburici s-a opus, se pare, acestei decizii şi la 12 iunie şi-a anunţat demisia. Ulterior, FMI a suspendat negocierile cu Republica Moldova.
Potrivit unor experţi, actualele negocieri cu FMI vor fi cele mai dure din istoria relaţiilor Chişinăului cu această instituţie financiară internaţională.