După anexarea, în martie 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, cele două foste republici sovietice ‘surori’ au devenit duşmane. Astfel, Kievul, care acuză Moscova de sprijin acordat separatiştilor proruşi, a decis la sfârşitul anului trecut să construiască în trei ani un ‘zid’ care costă circa 250 de milioane de dolari, pentru a întări cei 1.974 de kilometri de frontieră ce separă cele două ţări.
Circa 410 de kilometri de frontieră nu mai sunt sub controlul Kievului, ci al separatiştilor, de la începutul rebeliunii din estul Ucrainei, în aprilie 2014. Prin această parte a frontierei pot trece arme, mercenari şi soldaţi ruşi, acuză Kievul, în timp ce Moscova dezminte.
Pentru a lupta împotriva a ceea ce consideră o ‘invazie rusă’, Ucraina nu doreşte să construiască un veritabil perete din beton, cum o sugerează denumirea de ‘zid’, ci un sistem sofisticat, care combină fortificaţii militare şi mijloace de supraveghere electronice moderne.
Deocamdată, lucrările realizate par modeste. Întregul ‘zid’ ar trebui să fie construit până în 2018, afirmă, cu toate acestea, şeful Poliţiei de Frontieră a Ucrainei, Viktor Nazarenko.
Ideea construirii unui asemenea zid a încolţit în mintea miliardarului ucrainean Igor Kolomoiski. Cunoscut pentru metodele sale dure şi controversate menite să spulbere elanul separatiştilor, la acea dată el era guvernator al regiunii Dniepropetrovsk, ce se învecinează cu republicile separatiste Doneţk şi Lugansk.
În iunie 2014, când conflictul a devenit din ce în ce mai sângeros, miliardarul a sugerat cheltuirea a 100 milioane de dolari pentru a construi un gard din sârmă ghimpată între Ucraina şi Rusia.
Un proiect pe care guvernul ucrainean l-a preluat, intenţionând în primă fază să deblocheze un miliard de dolari, înainte de a-i aloca, în final, abia un sfert din această sumă, ţara fiind ruinată de război şi de o gravă criză economică.
Unele întreprinderi chiar au demarat lucrări din bani proprii, fondurile guvernamentale întârziind să fie vărsate.
‘Este necesar să continuăm să construim o frontieră bine echipată, pentru a împiedica teroriştii, armele şi drogurile să pătrundă în Ucraina din Rusia’, a spus, în iulie, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.
Întărirea frontierei ucrainene este un lucru esenţial, subliniază şi analistul politic independent Volodimir Fesenko. ‘Există o mulţime de puncte de trecere a frontierei care nu sunt deloc echipate, şi nici controlate’, consideră acesta. Însă, întărirea frontierei şi formarea de poliţişti de frontieră ‘necesită sume colosale, pe care Ucraina nu le deţine pentru moment’, şi-a exprimat regretul expertul ucrainean.