Americanii au retras porumbul modificat genetic din România. Se fac teste pe prune

Fermierii români au renunţat în întregime să mai cultive porumb modificat genetic, în ciuda faptului că unele asociaţii din industria agroalimentară sunt pro acestei culturi, iar legislaţia permite, cu respectarea unor condiţii, cultivarea unor astfel de soiuri. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), anul acesta singura suprafaţă pe care s-au plantat OMG aparţine Staţiunii de Cercetare Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni din judeţul Neamţ, care a cultivat cu porumb MON 810 bt rezistent la insecte lepidoptere 2,5 hectare de teren. Cu un an în urmă, în România s-au cultivat cu porumb MON 810 produs de gigantul american Monsanto (singurul pentru care există autorizaţie de cultivare în România) 771 de hectare de teren. Ţara noastră se afla atunci pe poziţia patru din 5 în rândul producătorilor europeni care mai cultivă OMG-uri, după Spania (120.000 de hectare), Portugalia (8.542de hectare), Cehia (1.754 hectare). „Regulile ce vizează trasabilitatea şi condiţiile riguroase referitoare la modul în care aceste produse trebuie separate de-a lungul lanţului de producţie a dus la o scădere drastică a suprafeţelor plantate cu porumb modificat genetic anul acesta”, se arată în raportul USDA realizat pe baza informaţiilor furnizate de către Ministerul român al Agriculturii.

Teste pe prune modificate genetic 

Legislaţia autohtonă permite testele în câmp asupra plantelor modificate genetic, după obţinerea autorizaţiilor necesare. Anul acesta producătorii de OMG nu au solicitat însă instituţiilor competente nicio autorizaţie pentru a putea testa în România, potrivit USDA. Aşadar, în 2015, în ţara noastră se vor face teste în câmp doar pe prunii modificaţi genetic rezistenţi la viruşi, pentru care Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa a obţinut aprobarea Comisiei Europene încă din 2011. Staţiunea are autorizare pentru a face aceste teste până în 2019, iar suprafaţa cultivată cu acest tip de pruni este de 1.200 de metri pătraţi.

Menţionăm că teste în câmp cu OMG aprobate de CE s-au făcut începând cu 2007. Companiile care au testat OMG-uri la noi în ţara de-a lungul timpului au fost companiile americane Monsanto, Pioneer, dar şi Limagrain Central Europe SE, Euralis Seminţe SRL şi Syngenta Agro, o companie originară din Elveţia. 

Pro sau contra OMG

Lăsând la o parte discuţiile referitoare la efectele acestor plante asupra sănătăţii animalelor şi oamenilor, din punct de vedere economic plantele modificate genetic au adus sume importante României până în 2007. Erau rezistente, deci pierderile fermierilor erau diminuate, costurile reduse de producţie vâzându-se direct în preţul final al cărnii (animalele erau hrănite cu precădere cu soia transgenică). 

Citeşte şi Care este poziţia României faţă de cultivarea Organismelor Modificate Genetic

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic, de soia mai exact, au apărut în 1998, iar suprafaţa cultivată a crescut treptat la peste 137.200 de hectare în 2006. Aderarea la UE a însemnat însă interzicerea cultivării acestui tip de soia, urmare a interdicţiilor UE. În consecinţă, crescătorii români de animale au fost nevoiţi să importe soia din alte state şi au ales tot OMG, datorită preţurilor mai mici.

Efectele financiare au fost însă notabile încă din primul an de la aderare. Potrivit unui studiu realizat de Academia Română, în 2008, deficitul valoric al balanţei comerciale a ajuns la 117,4 milioane de euro, din care 58,1 milioane de euro s-au datorat exclusiv importurilor suplimentare de şroturi de soia, 39,3 milioane de euro au fost necesare pentru importurile de boabe şi 19,9 milioane de euro au fost cheltuite pentru a importa ulei de soia. La nivel de fermă, luând în calcul o valoare medie a profitului înregistrat în cazul cultivării soiei transgenice de 143 de euro pe hectar, specialiştii au estimat pierderi potenţiale de 11,1 milioane de euro în 2007 şi de 19,85 de milioane de euro în 2008.

Citeşte şi Americanii şi românii au testat peste 50 de tipuri de plante modificate genetic pe teritoriul ţării

Din datele USDA, UE importă anual 30 de milioane de tone de soia modificată genetic, în valoare de 15 miliarde de dolari şi 6 milioane de tone de  produse din porumb în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari. Practic, aproximativ 90% din totalul importurilor de soia şi 25% din totalul importurilor de porumb este reprezentat de organisme modificate genetic. Importăm din Argentina, Brazilia, Canada, SUA şi Paraguay.

Ce vrea România

UE a adoptat recent un Regulament (412/2015) prin care dă posibilitatea statelor membre de a interzice sau de a limita cultivarea plantelor modificate genetic pe teritoriul său. Regulamentul oferă practic mai multă flexibilitate statelor membre în a decide cu privire la cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor fără a afecta evaluarea riscului prevăzută în sistemul folosit de Uniune pentru autorizarea OMG-urilor. Până acum ţara noastră nu a avut însă niciun punct de vedere tranşant în această problemă. „Ministerul Agriculturii din România a fost mereu deschis la nou, dar respectând principiul precauţiunii. Acest lucru înseamnă că, dacă Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) va spune că o plantă modificată genetic nu prezintă niciun risc pentru mediu şi sănătatea umană şi toată evidenţa ştiinţifică indică acelaşi lucru, iar România are un interes pentru cultivarea acelei plante, atunci planta respectivă va merge către promovare”, declara pentru ECONOMICA.NET, înainte de aprobarea Regulamentului, reprezentantul Delegației României pe lângă Comisia Europeană, ministrul plenipotențiar Achim Irimescu.

„Nu există nicio poziţie oficială recentă referitoare la cultivarea organismelor genetice în România. La nivel Guvernamental, Ministerul Agriculturii a evitat să ofere o poziţie clară, declarând că această decizia va fi luată în viitor. Recent, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Agriculturii a declarat că, atâta timp cât nu există îngrijorări legate de siguranţa alimentară, nu va exista o rezistenţă la tehnologiile moderne din domeniul agriculturii. Aceasta ar putea însemna că Ministerul Agriculturii ar fi pentru acceptarea organismelor modificate genetic, după ce acestea trec de testele ştiinţifice realizate la nivelul UE”, se arată în raportul USDA.

Instituţia citează, de asemenea, o scrisoare trimisă în luna mai de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România Ministerului Agriculturii şi prim-ministrului prin care aceştia solicită un punct de vedere clar pe această temă. „Fermierii români sunt, în general, nerăbdători să primească acceptul de a cultiva OMG-uri şi nu numai soia pe care au cultivat-o înainte de aderarea României la UE. (…). Ei sunt conştienţi de avantajele soiurilor modificate genetic din punct de vedere economic, tehnic şi al mediului şi de potenţialul României în ceea ce priveşte producţia de soia şi porumb”, scrie USDA.

România va trebui să transpună Regulamentul 412 în legislaţia naţională în doi ani.