Cu stagnare economică prelungită în zona euro şi perspective de creştere ca şi inexistente, băncile europene caută în continuare să reducă expunerea la risc pe ţările cu economii emergente din Europa de Est – au nevoie de bani „acasă”, iar oricum dependenţa ridicată a statelor est-europene de finanţarea străină a fost declarată periculoasă în urma crizei financiare mondiale din 2008-2009. Cu alte cuvinte, băncile româneşti au fost îndemnate să inveţe să atragă resurse pentru creditare din economia internă.
Cele mai recente date ale grupului Vienna Initiative (Iniţiativa de la Viena), publicate săptămâna trecută, arată că România a suferit, în perioada 1 aprilie 2014 – 31 martie 2015, retrageri de 5,75 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel, ca valoare nominală, în rândul statelor UE din regiune, cu excepţia Ungariei, unde băncile şi-au redus expunerea cu 6,7 miliarde de dolari în perioada analizată. Ultimele două trimestre pentru care există date – T4 2014 şi T1 2015 – au adus o accelerare puternică a ritmului în care băncile străine îşi retrag sprijinul pentru subsidiarele din România, cu ieşiri de 2,57 miliarde de dolari, respectiv 1,79 miliarde de dolari. Expunerea băncilor străine din acordul Iniţiativa de la Viena pe România a scăzut, astfel, în ultimii şase ani, aproape la jumătate.
În raportul de stabilitate financiară publicat în toamna anului trecut, BNR constata că vulnerabilitatea sectorului bancar românesc în ceea ce priveşte dependenţa ridicată de resursele financiare externe s-a diminuat semnificativ, însă înlocuirea cu resurse financiare interne merge greu în condiţiile în care economisirea creşte încet, iar creditarea merge sub potenţial.
În acelaşi timp, atragerea de resurse interne de finanţare merge greu. Depozitele atrase de bănci de la populaţie şi firme au ajuns la 230,96 miliarde de lei la 30 iunie 2015, în scădere cu 2,3 miliarde de lei faţă de nivelul din decembrie 2014. Totuşi, de la începutul anului 2009, depozitele neguvernamentale au crescut cu peste 50%.
Creditul neguvernamental a scăzut cu 0,1% în perioada iunie 2014 – iunie 2015, la 215,1 miliarde de lei, în timp ce creditul guvernamental a crescut cu 9,1%, potrivit datelor BNR. Sectorul public câştigă astfel cursa pentru bani cu economia reală, în condiţiile în care statul român se bazează în proporţie covârşitoare pe finanţarea de la băncile locale.
Cele mai importante bănci străine prezente în Europa de Est au încheiat, la începutul anului 2009, un acord cu statele din zonă, inclusiv cu România, intermediat de instituţiile financiare internaţionale – FMI, Comisia Europeană şi BERD – menit să prevină „dezintermedierea dezordonată” în regiune. Practic, aşa-numita „Iniţiativă de la Viena” avea scopul să garanteze că nicio bancă europeană nu va retrage sprijinul financiar şi investiţiile către subsidiarele din estul Europei, într-o perioadă oricum haotică, marcată de inversarea fluxurilor de capital din perioada de boom.