Potrivit iniţiativei, Aeroportul va fi construit pe suprafaţa unui teren transferat din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în domeniul public al judeţului Braşov, iar predarea-preluarea terenului se va face pe bază de protocol încheiat între părţi în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, scrie Agerpres.
În textul actului legislativ se precizează faptul că, la finalizarea lucrărilor de construire a aeroportului, pistele de decolare, aterizare, căile de rulare şi platformele pentru îmbarcare-debarcare, precum şi terenurile aferente, intră de drept în domeniul public al statului.
‘În cazul nerealizării obiectivului ‘Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, în termen de zece ani, suprafaţa de teren prevăzută revine de drept în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov’, se mai arată în propunerea legislativă.
În expunerea de motive, iniţiatorii precizează faptul că realizarea Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav a fost demarată, fiind efectuate studiile specifice, executându-se nivelări şi terasări ale terenului, dar şi împrejmuiri, iar pista este finalizată în proporţie de 92%.
Iniţiatorii reamintesc, totodată, că prin legea nr. 197/2009 de aprobare a OUG nr. 41/2007 s-a prevăzut că, în cazul nerealizării obiectului în termen de cinci ani, suprafaţa de teren prevăzută va reveni de drept în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului.
‘Din cauza condiţiilor economice precare, investiţia fiind susţinută exclusiv din fondurile judeţului Braşov, realizarea aeroportului nu a putut fi finalizată. (…) Deoarece termenul de cinci ani a expirat, reîntoarcerea terenului în domeniul public al statului şi sistarea lucrărilor la aeroport cauzează prejudicii autorităţilor locale şi judeţene implicate în realizarea lucrărilor. Iniţiativa vizează stabilirea unui termen real de zece ani astfel încât obiectivul să poată fi finalizat’, mai arată iniţiatorii.
Legea are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.