Stagnarea economică din Europa ţine în loc industria românească. Imigranţii, un risc pentru exporturile României

Pe un val de creştere a consumului, stimulat de relaxarea fiscală (reducerea TVA la alimente) şi de majorarea veniturilor unor categorii sociale, România are una dintre cele mai mari rate de creştere economică din UE. În 2014 şi 2015, consumul şi cererea internă au devenit deopotrivă principalul motor de creştere economică şi cea dintâi speranţă evocată atât de instituţiile statului, cât şi de analişti în prognozele pentru acest an şi pentru 2016. Industria şi exporturile, vedetele economiei în anii de criză (2010-2013), când consumul era limitat de tăierea veniturilor populaţiei şi majorarea unor taxe (TVA 24%), au trecut în plan secund, mai ales în acest an, afectate, se pare, în principal de scăderea comenzilor la export.

Cel mai recent Barometru al Industriei din România, realizat de SNSPA şi IRSOP, relevă că expasiunea industriei autohtone s-a oprit în urmă cu 5-6 luni şi întârzie să repornească, cu scăderea comenzilor la export printre principalele probleme.

„Firmele raportează o scădere a volumului comenzilor pentru export de la 59 în iulie la 55 în august, şi o scădere a indexului pentru importurile de materii prime de la 59 în iulie la 52 în august. Când firmele importă mai puţine materii prime şi materiale, ori le găsesc mai ieftin în ţară, ori nu au nevoie de ele, din cauza producţiei scăzute. O altă explicaţie e greu de găsit, mai ales că preţurile la materii prime s-au prăbuşit pe plan mondial”, se arată în Barometrul Industriei din România, rezultatele lunii august 2015, publicat de IRSOP şi Facultatea de Marketing din cadrul SNSPA.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale din România cu peste 9 angajaţi, care generează 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 16-18 septembrie.

Prognozele managerilor firmelor industriale din România pentru următoarele şase luni au continuat să se deterioreze în august, în privinţa volumelor şi costurilor de producţie, reiese din sondaj.

Cu cât creşterea slabă durează mai mult, cu atât reluarea expansiunii este mai dificilă, iar plafonarea creşterii pe termen lung ar putea afecta negativ numărul de angajaţi din industrie, avertizează Barometrul.

După cum vom vedea mai jos, economia eurozonei este „pe butuci”, traversând o perioadă de stagnare prelungită, marcată de o evoluţie slabă a cererii, şomaj ridicat, investiţii blocate şi o inflaţie de recesiune, care se menţine aproape de zero.

Barometrul Industriei româneşti trece criza imigranţilor pe lista de riscuri majore: „comenzile pentru export şi importurile ar putea fi afectate de perturbarea spaţiului Schengen din cauza valului de imigranţi”. Pe lângă problemele economice mai vechi care persistă în eurozonă, comerţul din Europa ar putea fi afectat semnificativ, în perioada care urmează, de consecinţe ale valului de refugiaţi şi imigranţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Croaţia, Ungaria, Austria şi Germania sunt printre ţările care au anunţat întărirea controalelor la frontiere în ultimele săptămâni. Agenţiile de ştiri şi televiziunile au publicat imagini cu cozi de camioane care se întind pe zeci de kilometri la puncte de trecere a frontierei din aceste ţări.

Aproape trei sferturi din exporturile României merg în UE. În primele şapte luni din acest an, România a exportat în Europa de 23,51 miliarde de euro, reprezentând 73,3% din totalul exporturilor pentru această perioadă, de 32,07 miliarde de euro, potrivit datelor INS.

Pe ansamblul anului trecut, România a exportat în UE bunuri de 37,3 miliarde de euro, adică 71,1% din exporturile totale pe 2014, de 52,5 miliarde de euro.

Creşterea economică a UE a încetinit la 0,4% în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni din acest an, ritm similar celui înregistrat în eurozonă, potrivit datelor Eurostat. Faţă de trimestrul doi din 2014, PIB-ul UE a crescut cu 1,9%, iar cel al zonei euro cu 1,5%. România a avut o rată de creştere economică mai slabă decât cea a UE trimestru la trimestru, de 0,1%, în timp ce în bază anualizată suntem fruntaşi în UE, cu o creştere de 3,7%, întrecuţi doar de Cehia (4,4%) şi de Malta (4,8%). Veştile proaste în ceea ce priveşte starea economiei europene nu se opresc însă aici. Din datele detaliate ale Eurostat reiese că creşterea consmului final al populaţiei a încetinit la 0,4% în trimestrul al doilea, în timp ce formarea brută de capital fix a trecut pe minus cu 0,5%.

Producţia industrială a UE evoluează de asemenea timid şi neuniform. Indicatorul a crescut cu 0,3% în UE şi cu 0,6% în zona euro în iulie faţă de iunie, susţinut în principal de sectorul energiei, în timp ce la bunuri intermediare şi bunuri de folosinţă îndeungată s-au înregistrat scăderi. Cifrele arată similar şi în lunile anterioare, 2015 fiind până acum un an mai degrabă întunecat pentru industria Europei. De notat că aceste date nu acoperă şi luna august, când cifrele arată de obicei mai rău deoarece este perioada tradiţională de concediu în Europa. În acelaşi timp, investiţiile companiilor nefinanciare din UE se menţin puţin peste nivelurile de criză din 2008-2009 şi stagnează, mai mult sau mai puţin, de la începutul anului 2012.

Inflaţia din eurozonă a ajuns la 0,1% în luna august, de la 0,2% în iulie, cote de recesiune care trădează cererea extrem de slabă şi încrederea scăzută a consumatorilor.

Totodată, şomajul din eurozonă este de aproape 11% (iulie 2015), respectiv 9,5% în UE, cu mult peste cotele de aproximativ 7% întâlnite înainte de criza financiară globală. Numărul şomerilor din UE se ridică în prezent la 23 de milioane, depăşind cu mult populaţia României. Alarmant este şi şomajul în rândul tinerilor, de peste 20% în UE, care ajunge la 50% în Grecia şi Spania şi depăşeşte 40% în Italia şi Croaţia.

Speriată de consumul slab şi pesimismul din industrie, Banca Centrală Europeană a lansat la începutul acestui an, pentru prima dată de la formarea eurozonei, un program de relaxare cantitativă estimat la 1.100 miliarde de euro, care ar trebui să dureze până anul viitor. Programul presupune achiziţii lunare de obligaţiuni din piaţă cu bani de la BCE, pentru a elibera lichiditate în economie şi a stimula încrederea investitorilor. Intervenţia BCE părea că a avut succes în primele săptămâni, însă investitorii şi analiştii s-au răzgândit între timp, având în vedere şi strategia Rezervei Federale a SUA.

Banca centrală americană semnalase, cu câteva luni în urmă, că toamna şi iarna acestui an ar putea aduce prima creştere a dobânzii de politică monetară de la criza financiară încoace. Practic, creierele politicii monetare americane apreciau că economia SUA s-a stabilizat după ani de dobânzi scăzute şi relaxare cantitativă, iar o creştere a dobânzii ar fi oportună pentru a evita un nou boom. Decizia de săptămâna trecută a Fed de a menţine dobânda la minimul istoric, în contextul crizei din China, a venit ca o surpriză şi ar putea determina BCE să pompeze şi mai mulţi bani în economie.

În pofida miliardelor de euro injectate de BCE în economia Europei în ultimele luni, inflaţia rămâne la cote de recesiune, investiţiile stagnează, creşterea economic încetineşte, iar bursele au revenit pe minus. Barometrele industriale derulate în ţările zonei euro, publicate miercuri, indică încetinirea ritmului de creştere economică în septembrie din cauza scăderii cererii din Asia.

Prognoza de toamnă 2015 a Comisiei Naţionale de Prognoză anunţă o creştere economică de 3,4% în acest an şi 4,1% în 2016, iar Guvernul aprecia, în luna iunie, că România poate depăşi în acest an o creştere economică de 4%, în condiţiile unui an agricol bun.