Ciobănaşi de milioane de euro. Povestea unui business cu brânză de oaie care nu face faţă cererii

La patru ani de la lansarea producţiei, prima şi unica fabrică a crescătorilor de ovine din România va depăşi pragul de 2 milioane de euro cifră de afaceri. Compania exportă în jur de 80% din marfă şi nu face faţă cererii. 
Alina Stanciu - Dum, 04 oct. 2015, 21:05
Ciobănaşi de milioane de euro. Povestea unui business cu brânză de oaie care nu face faţă cererii

Visul a 16 ciobani din Mărginimea Sibiului şi Zona Crăşurilor  s-a transformat, în aproximativ 10 ani, într-un business de 2 milioane de euro. Au devenit manageri, directori de vânzări şi marketing, dar nu au renunţat să îşi ducă oile la păscut. „Toţi mai mergem cu oile. Fiecare are ferma lui, dar procesăm laptele obţinut în comun.”, povesteşte pentru ECONOMICA.NET  Ioan Branga, administratorul Cris-Sib Lacto, compania care administrează prima şi încă singura fabrică a crescătorilor de ovine din România. „Toţi suntem mulţumiţi că am decis să ne asociem. Vindem la cel mai bun preţ, avem siguranţa  cumpărătorilor, ne luăm banii la timp, primim dividende”,  mai spune Branga, care deţine aproximativ 3.000 din cele 30.000 de oi care dau lapte pentru făbricuţa situată  la Socodor, judeţul Arad. 

Anul acesta, din cauza secetei, au produs la aproximativ 60% din capacitate, dar estimează că vor depăşi pragul de 2 milioane de euro cifră de afaceri, faţă de aproximativ 900.000 de euro anul trecut (4.039.886 de lei, potrivit Ministerului de Finanţe). „Anul acesta am redus producţia. Capacitatea fabricii este de 35.000 de litri pe zi, din care am lucrat în jur de 20.000 de litri în timpul verii. Iarna procesăm lapte de vacă pe care îl cumpărăm de la fermierii din zonă, pentru că oile nu dau lapte iarna”, a explicat administatorul Cris-Sib Lacto, potrivit căruia în 2015 nu au făcut faţă cererii. Produc mai multe sortimente de brânză, din lapte de oaie de vacă, caşcaval,  unt şi iaurt.

Exportă 80% din producţie

Acum, cei 16 ciobănaşi, cum spune Braga, au piaţa asigurată, ba chiar produc sub cerere. Aproximativ 80% din brânzeturile din lapte de oaie fabricate la Socodor ajung prin intermediari în magazinele din Slovenia, iar restul se vinde în hipermarketurile româneşti sub branduri private sau marca Cris Sib Lacto. Compania colaborează cu lanţul de supermaraketuri Mega Image, pentru care produce sub brandul Gusturi Româneşti, dar şi pentru Billa, pentru care produce sub marca „Bun, din România!„. De asemenea, marca  Cris Sib Lacto se poate găsi 6 hipermarketuri Carrefour din Ploieşti şi Bucureşti. „Sub branduri private comercializăm aproximativ 60-70% din producţia destinată pieţei din România”, susţine oficialul CRis Sib lacto, care a trăit şi vremuri în care nimeni nu se bătea pentru brânza sa fabricată după reţete tradiţionale. „Ce am păţit noi nu doresc nimănui. În primele cinci luni de la începerea producţiei nu am vândut nimic. Am lucrat pe stoc. Până am reuşit să intrăm pe piaţa a fost foarte greu. Primul contract semnat a fost cu Real, dar după aceea am crescut uşor, dar sigur. Am crescut pe calitate, iar din al treilea an am intrat pe profit”, mai spune managerul, potrivit căruia anul acesta a avut comenzi importante  neonorate. „Suntem de patru ani în piaţă, iar cererea este tot mai mare.  Avem comenzi foarte mari. Nu am putut să le onorăm pe toate. Cred că am fi putut creşte producţia cu 100% şi tot am fi avut piaţă pentru toată producţia”, mai spune Branga.

Continuă investiţiile

De altfel, compania aşteaptă clarificări pentru noul PNDR, pentru că are în plan noi investiţii. „Ne gândim să accesăm fonduri de 1 milion de euro, depinde şi de cofinanţare. Avem nevoie pentru modernizarea utilajelor şi chiar unele în plus, mai multe maşini de frigm cisterne, tancuri”, mai spune oficialul Cris Sib Lacto care se pregăteşte de   încheierea de noi contracte. ” Negocierile pentru export vor începe în ianuarie. Deja sunt mai multe firme care doresc să cumpere de la noi. Există interes şi din partea unor companii din Germania, dar vom asigura şi marfa pentru piaţa locală”, a declarat Branga.

Produse similare, branduri diferite 

În ceea ce priveşte producţia sub brandurile proprii ale marilor lereţele de supermarketuri şi hipermarketuri, Branga explică faptul că produsul este în mare parte acelaşi, pentru că ei folosesc aceleaşi materii prime naturale şi aceleaşi reţete tradiţionaşe. „Sunt mici deosebiri în ceea ce priveşte cantitatea de sare. De asemenea, unii cer o brânză mai maturată, alţii vor mai proaspătă. dar telemeaua este tot telemea”, mai spune administratorul, potrivit căruia toţi retailerii cer un nivel ridicat al calităţii. ” Probabil noi vindem ceva mai scump decât producătorii bulgari, spre exemplu. Dar avem produse de o mai bună calitate”, apreciază reprezentantul Cris Sib Lacto , potrivit căruia, printre avantajele producerii sub brandul retalerului se numără asigurarea unui anumit rulaj. „Concurenţa între retaileri este foarte mare. Oferă preţuri uşor diferite. Depinde cum te înţelegi cu ei şi care este politica lor. Unii au produse mai scumpe, alţii sunt mai ieftini”, mai spune oierul.

 

Te-ar mai putea interesa și
EIA: Prețul petrolului în scădere, oferta globală va depăși cererea în 2025
EIA: Prețul petrolului în scădere, oferta globală va depăși cererea în 2025
Prețurile petrolului au scăzut azi, deoarece preocupările legate de supraoferta și îngrijorările legate de cerere cauzate de un dolar mai puternic au depășit o retragere abruptă a stocurilor......
Cum va funcționa platforma Top-not care va permite legalizarea digitală a documentelor la notari
Cum va funcționa platforma Top-not care va permite legalizarea digitală a documentelor la notari
Un proiect de lege inițiat de Guvernul României reglementeze regimul juridic al îndeplinirii actelor și procedurilor ...
AI devine atuul principal pentru tablete, dar și motiv pentru scumpiri viitoare. Piața a revenit pe creștere în trimestrul 3
AI devine atuul principal pentru tablete, dar și motiv pentru scumpiri viitoare. Piața a revenit pe creștere în trimestrul ...
Livrările de tablete la nivel global au crescut cu 20,4% în al treilea trimestru, la 39,6 milioane de unități, conform ...
Efectele pestei micilor rumegătoare asupra exporturilor de oi. Săptămâna trecută au plecat spre Maroc 13.000 de animale. Ce urmează
Efectele pestei micilor rumegătoare asupra exporturilor de oi. Săptămâna trecută au plecat spre Maroc 13.000 de animale. ...
Un centru de colectare ovine din Constanța a livrat săptămâna trecută 13.000 de oi către Maroc, primul transport către ...