‘Un acord cu FMI ar da un plus de credibilitate politicilor economice ale României, ne-ar ajuta şi în ceea ce priveşte finanţarea avantajoasă de pe pieţele internaţionale, şi, probabil ar stimula şi procesele de reformă. Dar toate acestea trebuie decise într-un cadru politic adecvat şi în perspectivă, pentru că anul viitor sunt alegeri şi (un acord – n.r.) se va adresa nu numai anului viitor ci şi Guvernului de după alegeri’, a explicat miercuri Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a deciziilor Consiliului de Administraţie al BNR.
În opinia sa, având în vedere că deficitul bugetar este foarte mic, finanţat în mare măsură prin intrări de capital, nevoile de finanţare pot fi controlate şi, în consecinţă, noul acord nu ar trebui axat pe problemele balanţei de plăţi ci pe problemele rămase nerezolvate, cum sunt reformele structurale.
‘În luarea deciziei, cred că va cântări destul de mult şi maniera în care s-a încheiat fostul acord’, a mai spus guvernatorul Băncii Naţionale.
Marţi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România va solicita în mod oficial încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cursul acestui an, iar negocierile se vor concentra mai degrabă pe implementarea reformelor structurale decât pe deficitul bugetar. ‘Cu siguranţă vom solicita în mod oficial FMI, în cursul acestui an, să demarăm negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate fi încheiat şi fără participarea Comisiei Europene, acestea sunt acorduri diferite’, a explicat Eugen Teodorovici.
Începând din 2009 şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.