Multinaţionalele au pierdut bătălia cu companiile locale în criză

Filialele companiilor străine în România au ieşit din criza financiară în număr de peste 2 ori mai mare, dar cu cifre de afaceri medii mai mici faţă de  firmele locale sau străine care nu fac parte dintr-o astfel de structură. 
Alina Stanciu - mar, 06 oct. 2015, 21:00
Multinaţionalele au pierdut bătălia cu companiile locale în criză

Primul an în care am scăpat oficial de criza financiară, 2013, a găsit multinaţionalele în postura de a fi pierdut din avansul luat în anii anteriori în faţa companiilor locale. Chiar dacă numărul lor a crescut de 2,2 ori faţă de 2008, rulajul  total nu a fost pe măsura expansiunii numerice. În schimb, companiile locale au fost decimate de criză, numărul lor scăzând semnificativ (minus 16,9%), dar cele care au rămas au contribuit la o cifră de afaceri totală superioară celei din 2008, primul an de criză la nivel mondial.

Potrivit unor studii ale Institutului Naíonal de Statistică, în 2013 cifra de afaceri medie înregistrată de o companie multinaţională a scăzut cu 44,1% faţă de 2008, până la 19,9 milioane de lei, în vreme ce, în cazul unei companii locale, cifra de afaceri medie a urcat de la 1,09 milioane de lei în 2008 la 1,3 milioane de lei în 2013 (plus 19,2%).

Pe sectoare, cel mai mare declin al cifrei de afaceri medii l-au raportat multinaţionalele din industrie. Cifra de afaceri medie a acestora a scăzut de la 144,3 mii de lei la 46,9 mii de lei în 2013, în timp ce în cazul companiilor locale cifra de afaceri s-a majorat de la 2,19 mii de lei la 46,9 mii de lei. 

În construcţii, la nivelul lui 2008 cifra de afaceri medie a multionaţionalelor se cifra la 16.100 lei, în tmp ce în 2013 media a fost de 5.000 de lei. Celelate firme au raportat însă o creştere de la 1,34 mii de lei în 2008 la 2,64 mii de lei.

Mai puţini angajaţi 

Perioada dificilă pe care au traversat-o multinaţionalele se poate observa şi în numărul mediu de angajaţi, care a scăzut de la 85 de persoane în 2008, la 39 de salariaţi în 2013. În întreprinderile multinaţionale cu activitate principală în industrie lucrau în 2013 în jur de 546.000 de salariaţi, adică 39,8% din numărul salariaţilor din industrie, în timp ce în 2008 numărul salariaţilor din multinaţionalele din sectorul industrial se cifra la aproximativ 619.000, reprezentând 37,6% din salariaţii din sector. În servicii regăseam în urmă cu doi ani peste 238.000 de salariaţi (21% din total servicii), faţă de aproximativ 165.400 în 2008 (15,2% din total servicii), în vreme ce în comeţ lucrau  pentru multinaţionale 178.500 de salariaţi ( 20,8% din total comerţ), comparativ cu aproximativ 153.300 (15%)

 De 2,2 ori mai multe multinaţionale 

În România anului 2008, o companie activă din 50 (2,3%) era o multinaţională, cele mai multe activând în industrie (aproximativ 4. 300 de companii), urmată de servicii (peste 31.700 de societăţi), comerţ (peste 3.000) şi construcţii (900). Dacă vorbim în cifre absolute, statistica vorbea despre aproximativ 11.400 de filiale ale multinaţionalelor, care controlau din punct de vedere numeric  7% din industrie, 1,5% din piaţa  construcţiilor şi serviciilor şi 1,4% din comerţul local. Acum, potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, o companie activă din 16 (5,8%) este o filială românească a unei companii cu birourile în mai multe ţări. În total, sunt aproximativ 25.300 de multinaţionale din cele peste 436.000 de firme active la nivel naţional, adică de 2,2 ori mai multe faţă de 2008, anul în care a debutat criza economică mondială.

Serviciile şi comerţul au atras cele mai multe multinaţionale. Industria a pierdut teren

Timpul a schimbat, totodată, şi preocuparea multionaţionalelor faţă de sectoarele economiei româneşti. Mai întâi a fost industria, domeniu care a pierdut treptat din interesul investitorilor în favoarea serviciilor şi a comerţului. Aşa se face  că, la nivelul lui 2013, în România erau active peste 9.700 de întreprinderi multinaţionale în domeniul serviciilor, de 3 ori mai multe decât în 2008, şi aproximativ 8.000 de multinaţionale în comerţ, de 2,6 ori peste nivelul din 2008.

Industria a rămas, astfel, pe penultimul loc, cu aproximativ 5.000 de companii active (plus 18,6%), urmată de construcţii, cu aproximativ 2.500 de companii (creştere de 2,7 ori faţă de 2008).

În ceea ce priveşte ponderea multinaţionalelor în total sector, cea mai mare s-a înregistrat tot  în industrie (9,7%), în timp ce valoarea cea mai scăzută s-a înregistrat în comerţ 4,7%.

Cine controlează multinaţionalele din România

În 2013, repartizarea cifrei de afaceri în funcţie de ţara de provenienţă a investitorului, relevă faptul că Germania deţine cea mai mare pondere cu 18,8% din total intra UE, urmată de Austria cu 18,1% şi Franţa cu 15,3%. În 2008, tot Germania deţinea cea mai mare pondere, de 19,5% din total cifra de afaceri generată de statele europene, urmată de Franţa cu 15,5% şi Austria cu 13,3%. 

Te-ar mai putea interesa și
Flota României are cele mai vechi motoare, iar navele românești le depășesc doar pe cele din Slovenia la capacitate de pescuit
Flota României are cele mai vechi motoare, iar navele românești le depășesc doar pe cele din Slovenia la capacitate ...
3,3 milioane de tone de pește au fost capturate anul trecut de flota statelor europene cu ieșire la mare, reiese din datele Eurostat, biroul de statistică a Comisiei Europene. Din totalul......
Miros de criză? Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea la 9 luni din 2024 în creștere cu 19,29% față de anul trecut
Miros de criză? Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea la 9 luni din 2024 în creștere cu 19,29% față de ...
Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele nouă luni din 2024 a fost de 13.481, în creştere cu 19,29% ...
Trump a tăiat 7,3% din prețul mondial al aurului. Cât câștigi dacă investești în aur? Prin ETF cam 32% în ultimul an, în lingouri între 25% – 29%
Trump a tăiat 7,3% din prețul mondial al aurului. Cât câștigi dacă investești în aur? Prin ETF cam 32% în ultimul ...
Dacă războiul din Ucraina a crescut cu 10% prețul aurului în doi ani, victoria lui Donald Trump la președinția SUA ...
Finanțarea deficitului bugetar ne crește dobânda la credite. Lichiditatea din piața bancară a scăzut și ROBOR și-a reluat creșterea
Finanțarea deficitului bugetar ne crește dobânda la credite. Lichiditatea din piața bancară a scăzut și ROBOR și-a ...
În ultimele 10 zile, ROBOR la 3 luni și cel la 6 luni a crescut cu 20 de puncte de bază, semn că bancile au împrumutat ...