În plan extern, creşterea incisivităţii Rusiei în consolidarea propriei influenţe în vecinătatea estică a Europei a amplificat climatul regional de instabilitate şi insecuritate, iar în plan intern nivelul încă ridicat al corupţiei a favorizat persistenţa unor vulnerabilităţi semnificative în dinamica generală a societăţii şi a sistemului instituţional, se arată în raportul de activitate al SRI pe anul 2014, depus la Birourile permanente ale Parlamentului.
‘Evoluţiile globale şi regionale înregistrate în 2014 au menţinut România într-o zonă de interferenţă a intereselor principalilor actori geopolitici, creşterea incisivităţii Rusiei în consolidarea propriei influenţe în vecinătatea estică a Europei şi contracararea vectorului euroatlantic în zonă, amplificând climatul regional de instabilitate şi insecuritate în plan politic, economic şi militar. (…) În plan intern, menţinerea unor deficienţe sistemice în multiple domenii, pe fondul unui nivel încă ridicat al corupţiei au favorizat persistenţa unor vulnerabilităţi semnificative în dinamica generală a societăţii şi a sistemului instituţional. (…) Riscurile teroriste la nivel naţional şi-au păstrat cauzalitatea externă fiind conexate cu prelungirea instabilităţii în nordul Africii şi accentuarea violenţelor în regiunea Siria-Irak’, precizează raportul de activitate al SRI.
Potrivit documentului, proliferarea actelor de corupţie s-au manifestat predilect în administraţia publică, activităţile abuzive/ilegale ale unor decidenţi locali în beneficiul personal ori de grup au fost potenţate de conexiunile cu exponenţi ai mediilor interlope, scrie Agerpres.
‘Grupări de criminalitate organizată au reuşit penetrarea instituţiilor publice la nivel înalt, funcţionari publici sau demnitari fiind semnalaţi ca membri ori chiar coordonatori ai unor reţele de criminalitate organizată’, se mai arată în raport.
Sursa citată mai menţionează că SRI a transmis beneficiarilor legali în plan central 5.373 de informări, dar a trimis informări şi organelor de aplicare a legii, dintre care 1.229 Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În ceea ce priveşte atacurile cibernetice, SRI a indentificat, investigat şi contracarat 13 astfel de atacuri atribuite cel mai probabil unor entităţi statale care au vizat infrastructuri informatice aparţinând unor instituţii publice sau entităţi private din România şi state partenere sau aliate.
Referitor la securitatea economică, capacitatea de absorbţie, administrarea fondurilor europene a continuat să reprezinte ‘un punct nevralgic pe agenda publică’, rata scăzută de absorbţie constituind efectul cumulat al deficienţelor existente în plan administrativ, instituţional şi organizatoric, precum şi al inflaţiei legislative şi lipsei de expertiză a potenţialilor beneficiari în elaborarea şi derularea proiectelor de finanţare, se arată în raport.
‘O vulnerabilitate suplimentară a constituit-o menţinerea practicilor de corupţie în rândul decidenţilor din instituţii publice cu atribuţii pe linia evaluărilor, avizării şi monitorizării proiectelor europene’, mai spune documentul.
SRI arată că activităţile de criminalitate transfrontalieră au constituit în 2014 una din cele mai importante ameninţări la adresa României, iar pe întreaga frontieră naţională au acţionat puternice grupări criminale specializate în contrabandă, ţara noastră situându-se pe rute de migraţie ilegală şi într-o mai mică măsură de trafic de droguri.
‘Interceptarea comunicaţiilor s-a desfăşurat în condiţiile legii pentru toate structurile din sistemul naţional de securitate şi pentru Ministerul Public cu asigurarea legalităţii prin controlul preventiv de conformitate şi prin verificarea corectitudinii datelor. În 2014 au fost puse în executare 44.759 acte de autorizare, distribuţia fiind următoarea: 2.762 de mandate de securitate naţională, din care 2.496 mandate pentru SRI, 42.263 de mandate de supraveghere tehnică şi 2.496 ordonanţe aparţinând Ministerului Public şi DNA’, se mai arată în raport.
Raportul urmează să intre în dezbaterea Comisiei parlamentare comune pentru controlul SRI.