Ce spitale din Bucureşti au primit cei mai mulţi bani de la CASMB în ultimii doi ani şi care sunt cele mai performante

CNAS şi CASMB au comunicat în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET lista furnizorilor de servicii medicale care au încheiat cele mai mari 30 de contracte pentru servicii spitaliceşti, cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, în ultimii doi ani.

Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Institutul de Boli Infecţionase „Matei Balş” şi Spitalul Floreasca sunt în această succesiune furnizorii de sănătate care au încheiat anul trecut şi în 2014 cele mai mari contracte pentru servicii spitaliceşti cu Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti, potrivit informaţiilor comunicate de CASMB şi CNAS pentru ECONOMICA.NET.
Toate cele patru unităţi sanitare antemenţionate sunt spitale de categoria I, cu cel mai ridicat nivel de competenţă, în clasificarea făcută de MS.

Spitalul de Urgenţă Elias, spital de categoria a II-a, cu nivel ridicat de competenţă, urcă o poziţie în anul 2015 şi ocupă poziţia a cincea după valoarea contractelor încheiate cu CASMB pentru servicii spitaliceşti.

16 spitale din primele 30 funcţie de valoarea contractelor încheiate cu CASMB în ultimii doi ani sunt clasificate la categoria I, cu cel mai înalt nivel de competenţă.
10 spitale din top 30 sunt clasificate din categoria a II-a, deci au nivel ridicat de competenţă, iar patru spitale din clasament sunt cotate cu nivel de competenţă mediu (categoria a III-a).

Vă amintim că din 2011 spitalele din România sunt clasificate în cinci categorii de competenţă, astfel:

– spitale de categoria I (cu subcategoria I M pentru unităţile monoprofil) care au nivel de competenţă foarte înalt şi asigură asistenţa medicală la nivel regional, deservind populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi alte judeţe, cu cel mai înalt nivel de dotare şi cei mai buni medici, şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt;

– spitale de categoria II (cu subcategoria II M pentru unităţile monoprofil), cu nivel de competenţă înalt care deservesc populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi din judeţele limitrofe, cu nivel înalt de dotare şi specialişti, care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate;

– spitale de categoria III, cu nivel de competenţă mediu care deservesc populaţia judeţului din aria administrativ-teritorială unde îşi are sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate;

– spitale de categoria IV, cu nivel de competenţă bazal deservesc populaţia pe o rază administrativ-teritorială limitată, pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate; spitale de categoria a V-a cu nivel de competenţă limitat care asigură, după caz, următoarele servicii medicale: servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronici, servicii medicale într-o singură specialitate sau servicii paleative.

Doar un spital privat a intrat în top 30 unităţi sanitare funcţie de mărimea contractelor încheiate cu CASMB, în 2015.

Spitalul Sanador (categoria a III-a de competenţă) decontează la CASMB servicii spitaliceşti în valoare totală de 23,02 milioane lei în anul 2015, în scădere faţă de anul 2014 (în care a avut contract cu CASMB de 25,8 milioane lei).

Spitalul privat Sanador a primit în anul 2015 mai mulţi bani din fonduri publice pentru servicii spitaliceşti decât următoarele unităţi sanitare publice din top 30: Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională „Prof. Dr. D. Hociotă” (care primeşte 22,74 milioane lei de la CASMB), Institutul de Endocrinologie „Parhon” (22,71 milioane lei), Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino” (21,21 milioane lei), Spitalul Clinic De Obsterică-Ginecologie ” Prof. Dr. Panait Sârbu” (18,84 milioane lei), Spitalul Clinic „Sfânta Maria” (18,71 milioane lei) şi Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” (16,46 milioane lei), reiese dintr-o analiză Economica.net.

De ce sunt importante pentru pacienţi sumele de bani obţinute de spitale în urma negocierilor cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS)

Pacienţii asiguraţi la Sănătate (cu sau fără plata CASS) beneficiază de servicii medicale spitaliceşti decontate de CAS (adică la care au dreptul datorită calităţii lor de asigurat şi pe care implicit nu le plătesc), în spitale publice sau private, în limita fondurilor obţinute de spitale de la CAS în urma negocierilor cu instituţia.

CAS decide valoarea contractelor încheiate cu spitalele pentru furnizarea de servicii spitaliceşti funcţie de o serie indicatori cantitativi şi calitativi, specificaţi în Ordinul MS şi preşedintelui CNAS pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 referitoare la aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului cadru care reglementează condiţiile acordării de asistenţă medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Iată, nuanţat, care sunt aceştia:

Indicatorii cantitativi funcţie de care CAS a decis în 2015 valoarea contractelor încheiate cu spitalele:

– numărul personalului medical de specialitate existent în fiecare spital;
– numărul de paturi din fiecare unitate; numărul de paturi contractabile din fiecare spital care este stabilit de CAS şi DSP-uri luând în calcul necesarul de servicii medicale pe specialitaţi, inclusiv pentru serviciile medicale acordate asiguratilor din alte judeţe, specialiţatile deficitare şi condiţiile specifice existente la nivel local.
–indicele mediu de utilizare a paturilor la nivel naţional, luat în calcul la stabilirea capacităţii spitalului funcţie de numărul de paturi contractabile este: pentru secţii/compartimente de acuţi de 290 zile, iar pentru secţii/compartimente de cronici şi îngrijiri paliative de 320 zile.
– numărul de zile de spitalizare, total şi pe secţii, stabilit pe baza indicelui mediu de utilizare a paturilor la nivel naţional pe tipuri de secţii/compartimente;
– durata de spitalizare/durata de spitalizare efectiv realizată/durată medie de spitalizare la nivel naţional în secţiile pentru afecţiuni acute, după caz;
– număr de cazuri externate pentru spitalizare continuă, calculat la capacitatea spitalului funcţie de numărul de paturi contractabile;
– indicele de complexitate a cazurilor din fiecare spital;
– numărul de servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi şi numărul de cazuri rezolvate acordate în regim de spitalizare de zi;
– tariful pe caz rezolvat (DRG);
– tariful mediu pe caz rezolvat (non DRG);
– tariful pe serviciu medical, respectiv tarif pe caz rezolvat pentru spitalizare de zi.
– tariful pe zi de spitalizare pentru secţii compartimente de cronici.

Indicatorii calitativi funcţie de care CAS a decis valoarea contractelor încheiate cu spitalele:

– gradul de complexitate a serviciilor medicale spitaliceşti acordate funcţie de morbiditatea spitalizată, de dotarea spitalului cu aparatură şi de încadrarea cu personalul de specialitate;
– numărul de infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti) din fiecare spital, raportate la numărul total de externări, conform indicatorilor asumaţi prin contractul de management;
– gradul de operabilitate înregistrat pe secţiile/compartimentele de specialitate chirurgicală din fiecare spital, conform indicatorilor asumaţi prin contractul de management;
– mortalitatea raportată la numărul total de externări din fiecare spital, conform indicatorilor asumaţi prin contractul de management;
– numărul de cazuri de urgenţă medico/chirurgicală prezentate în structurile de urgenţă (camere de gardă) din fiecare spital, dintre care se ia în calcul şi numărul cazurilor internate;
– gradul de realizare a indicatorilor de management contractaţi de spital pentru anul 2014 sau pentru perioada corespunzătoare, după caz.