Cât costă plecarea unui om dintr-o companie din IT. Soluţia retenţiei nu este majorarea salariului

It-istul român a devenit pentru multinaţionale şi cel mai important activ, dar şi cea mai mare problemă, în contextul în care goana după bani îi face să schimbe locul de muncă extrem de des. Costurile, spun consultanţii, se cifrează la până de 20 de ori salariul unui angajat, în contextul în care soluţia propusă cel mai des de companii pentru a-i face pe salariaţi să rămână – creşterea salarială – nu este în multe situaţii necesară. Fluctuaţia de personal din IT este estimată la 10-15%. „Am descoperit în piaţă foarte multe companii care spun că principala lor problemă nu sunt clienţii, pentru sunt foarte mulţi, ci forţa de muncă care nu este stabilă. Iar o problemă mare care apare permament constă în faptul că toată lumea se axează pe bani. Dacă un individ pe care il salarizezi cu 1.000 de dolari pe lună  îţi pleacă, tu (ca şi corporaţie – n.red) pierzi între 20 şi 30.000 de dolari. Pierzi până aduci un individ în locul lui, pierzi pentru că trebuie să faci din nou training cu cel nou, pierzi pentru că îl plăteşti în perioada aceasta cât timp nu produce. Am făcut un calcul şi se poate ajunge la 8 până la de 20 de ori salariu”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ovidiu Panea, senior partner în cadrul Asociaţiei pentru Coevoluţia Serviciilor Intensiv Bazate pe Cunoaştere CoEvolve.

Potrivit acestuia, în afară de personalul care pleacă, corporaţiile din industria IT trebuie să ţină cont şi de cei încă angajaţi, dar care se simt nemotivaţi. „În esenţă, un om pe care nu il motivezi îţi lucrează la 10-15% din performanţă. Un indivit motivat, căruia îi place ce face, poate ajunge la 90-95% din performanţă”, explică consultantul care atrage atenţia asupra faptului că, în România, firmele IT nu măsoară şi indicatorii care ţin de motivaţia angajaţilor. „Nu ştiu nicio companie din Romania, în afară de cei care lucrează cu noi, care să fi făcut o analiză pe motivaţie. Ei fac analize de competenţe, de profil de personalitate. Nu se duc însă  la cauza pentru care omul face sau nu treabă”, mai explică Pantea.

Mărirea de salariu nu este soluţia 

Paradoxul în această situaţie, mai spune Pantea, constă în faptul că mare parte dintre angajatorii din IT oferă salariaţilor, cu scopul de a-i fideliza, stimulente pe care salariaţii nu şi le doresc de fapt. „IT-istul român pleacă de colo colo pentru bani, pentru că banul este cel mai simplu de convertit in interesul individului. Dar, dacă din analizele mele reiese că pe un individ îl interesează mai mult informaţiile, şi îi dau acest lucru, el va rămâne (şi fără o majorare de salariu – n.red). Problema managementului în IT şi nu numai este că managerul crede că realitatea este aceea din capul lui şi că oamenii sunt motivaţi cum este el motivat. Dar fiecare individ este diferit”, mai spune consultantul, care oferă exemplul unor manageri care au decis să îşi păstreze locul de muncă doar pentru că biroul lor a fost reamenajat. „Companiile nu înţeleg că pe om nu îl motivezi cu bani. Îl motivezi cu alte variabile, îl motivezi dându-i acces la informaţii, dându-i acces la sisteme, punându-l în relaţii cu alţi oameni, dându-i mai mult timp liber, punându-l să facă anumite chestii”, explică Panea. 

Trăsăturile unui IT-ist bun

Panea susţine că cei mai buni IT-işti nu sunt neapărat cei care deţin cele mai multe cunoştinţe în domeniu. Mulţi dintre IT-işti pot fi foarte buni manageri. „Atunci când angajează un IT-ist, corporaţiile se uită dacă are nişte competenţe, dacă ştie HTML, spre exemplu. Nimeni nu analizează motivatorii interni. Oamenii nu fac diferenţa între competenţe, comportament şi motivaţie.  Nu înţeleg ce il face pe IT-ist să îşi facă treaba”, mai declară consultantul, potrivit căruia „diferenţa dintre un IT-ist bun şi unul mai puţin bun ţine de „orientarea lui către identificarea structurii”. „În IT sunt mai multe zone. Un programator bun este cel care înţelege structura. În schimb, un individ interesat de concept este bun în management. De aceea, o companie care vrea să angajeze un IT-ist bun ar trebui să măsură acesată componentă legată de structură care ar trebui să fie mare. De fapt, companiile din IT ar trebui să identifice din zonele de interes ale individului care sunt acelea interesante pentru IT. Un IT-ist ar trebui să fie interesat de instrumente, de sisteme”, explică Ovidiu Panea.

Ce îi motivează pe români

În percepţia consultantului, românul de 30-40 ani este „este uşor bulversat”, nu ştie unde merge şi nu are o misiune clară în viaţă. „Pe acesta îl motivează să fie în gaşcă, că face parte din comunitate. Al doilea lucru care îl motivează pleacă din cultura de acasă sau din modelul de la televizor. Oamenii sunt motivaţi de a avea putere, de a conduce, pentru că factorii politici asta fac. Din fericire, aceştia sunt puţini, undeva 2-5%. De asemenea, oamenii mai sunt motivaţi şi de tot felul de obiective personale precum dorinţa de a avea o casă, de a se căsători sau de a face copii ori a dezvolta un business”, explică consultantul.

De ce ajung românii lideri peste graniţe

Românii au o calitate: să nu respectăm reguli. Noi nu urmăm proceduri ceea ce nu e neapărat lucru rău, dar nici un lucru bun. Atunci iese din standarde, din norme, din structurile procedurale ale organizaţiile. Acest lucru este perceput cel mai tare de către nemţi că noi nu respectăm proceduri. Nu ne înţeleg. Problema mare într-o corporaţie este că în esenţă toată lumea la nivelul management AB trebuie să urmeze proceduri. Dar există şi oameni în companie, Chef executivi care nu trebuie să respecte procedurile, el le face. Este primul om care atunci când compania o ia razna trebuie să refacă procedurile şi atunci trebuie să meargă pe alternative. Iar noi suntem buni la alternative, pentru că el a învăţat un lucru trăind în România: că procedura se poate schimba în fiecare zi. 

CoEvolve este o organizaţie axată pe cercetare şi educaţie în domeniul dezvoltării şi evoluţiei umane care a dezvoltat mai multe proiecte printre care şi institutul „Applied Modeling Performance – The business Excellence Modeling R&D institute”. Acesta a adus în România un sistem de evaluare (jobEQ) creat în 2000 de elveţianul Patrick Merlevede, alături de Peter Van Damme, Serge Deprez şi Brian Van der Horst din dorinţa de a dezvolta instrumente de măsurare a inteligenţei emoţionale. De altfel, CoEvolve are în plan dezvoltarea unui Model Naţional de Performanţă pentru România prin care să identifice avantajele competitive ale României, analizând profilele românilor. Participarea cetăţenilor la Modelul Naţional se poate face răspunzînd la două chestionare online despre motivaţie şi atitudini şi despre valori care vor fi interpretate gratuit de analiştii Asociaţiei. Chestionarele pot fi accesate AICI.