„Nemuritorul”. Daniel Constantin, cel mai longeviv ministru, a treierat la Agricultură prin patru guverne

Daniel Constantin (37 de ani) s-a obişnuit cu fotoliul său din biroul spaţios de la primul etaj al Ministerului Agriculturii. Nici nu se întreabă cum şi cât timp va sta acolo. Lucrează în acelaşi loc din mai 2012 de când primul guvern Ponta a venit la putere, iar el a fost învestit în funcţia de Ministrul al Agriculturii, o instituţie cheie a României care gestionează soarta a aproximativ 900.000 de fermieri şi o industrie care generează anual în jur de 12% din PIB. 

Am mers la el şi l-am pus în faţa faptului împlinit. „Sunteţi cel mai longeviv ministrul al guvernării Ponta”. Pare că numără în gând. 2012, 2013. ” Nu mai este nimeni altcineva?” Nu pare foarte fericit de tema discuţiei, dar vorbeşte rapid şi la obiect. 

Cum a reuşit? Nici el nu îşi dă seama, pentru că, susţine ministrul, este prea ocupat să se gândească la asta. „Este o întrebare la care nu am răspuns, pentru că a trecut foarte repede timpul. Au fost atât de multe lucruri de  făcut, încât nu ne-am dat sema când a trecut acest timp. Suntem intr-o alergătură continuă să trecem legea cooperativelor,  fluxurile financiare,  irigaţiile etc.  In fiecare zi mi se pare că activitatea mea la Ministerul Agriculturii de abia a început”, povesteşte pentru ECONOMICA.NET Daniel Constatin, care recunoaşte că „în mediul politic locurile de această factură sunt vânate” şi crede că, după atâţia ani, „fermierii au început să fie mulţumiţi, mare parte din ei”.

„Eu aş pune accentul pe fermieri mai mult decât pe mediul politic, deşi şi acolo cred că oamenii  au fost mulţumiţi. Nu au mai fost probleme la agricultură. Cel mai important lucru este că stabilitatea aceasta a dat o  şansă agriculturii”, susţine Constantin care enumără şi efectele concrete ale stabilităţii : pentru prima dată după 1989 avem doi ani consecutivi cu balanţă comercială pozitivă şi tot în premieră  fermierii au predictibilitate până în 2020. „Anul trecut am discutat cu fermierii din toate domeniile de activitate, le-am pus în faţă bugetul european şi cel de stat şi am agreat un tabel în care fiecare fermier, în funcţie de încadrarea respectivă, ştie cît primeşte subvenţie plus ce ia de la bugetul de stat din 2015 până în 2020. Este o realizare”, crede ministrul Agriculturii.

A implementat ideea TVA-ului redus la mâncare

Opinia publică ar putea asocia figura lui Daniel Constantin cu reducerea TVA la alimente. O imagine de care în mod cert şeful Agriculturii poate profita, deşi, după cum el însuşi recunoaşte, ideea nu a pornit de la el, dar el a fost cel care a avut şansa să o implementeze. „Măsura cu cel mai mare impact la cetăţeni a fost cea prin care am redus TVA-ul la alimentele de bază, în două etape”, ierarhizează Constantin proiectul de care este cel mai mândru. „Ideea a plecat din mediul politic de la foarte mulţi oameni. Eu am avut şansa să contribui la cel mai important program al celui mai important proiect politic după 1989 – Uniunea Social Liberală. Atunci când au scris programul, eu am fost cel care l-a coordonat, după care am avut şi şansa să încep să îl implementez. Am trecut ca proritate  implementarea TVA-ului redusă la alimente ştiind dinainte că industria alimentară are o problemă uriaşă de competitivitate în faţa unei evaziuni fiscale de 70% în anumite sectoare, 50% în altele, 30% în altele etc. Astfel, când am preluat guvernarea şi primul ministru s-a convins de această evaziune şi de această necesitate de a avea o reducere a fiscalităţii, pe de o parte, compensată de un control mai aspru al ANAF, pe de altă parte, atunci când a fost momentul potrivit am implementat-o. Au vrut să implementeze (mai devreme n.red), dar a existat o opoziţie a instituţiilor partenere externe care nu au crezut în acest efect- cu o fiscalitate redusă să încasezi cel puţin la fel dacă nu mai mult la bugetul de stat. Iată că noi am avut această şansă cu TVA -ul redus la pâine care a  deschis drumul către extinderea acestei măsuri”, povesteşte Daniel Constantin care crede că acest proiect a generat o serie de efecte pozitive în lanţ. „Este important ca partenerii externi să creadă intr-o astfel de măsură,  pentru că ei dau „note” României, ceea ce contează în indicatorii macroeconomici. Cu cât aceste note sunt mai bune, cu atât ne împrumutăm mai ieftin pentru rostogolirea datoriei externe. România s-a împrumutat în ultima vreme cu 1,5%. Niciodată în istoria României nu s-a împrumutat cu o dobândă atât de mică. Aceasta pentru că avem indicatori buni, pentru că notele au fost bune şi pentru că măsurile impuse au convins”, explică ministrul.

Acesta punctează, de asemenea, printre realizări şi faptul că avem o nouă lege a irigaţiilor care „îşi va vedea roadele peste câţiva ani, dar este un început pe care fermierii români îl aşteaptă de 25 de ani”. „Acesta (proiectul de lege privind irigaţiile n.red), alăturat investiţiilor pe care le-am început în 2012 pentru infrastructura secundară adună o sumă 1,6 de miliarde de euro pentru infrastructura principală şi secundară din fonduri europene şi fonduri de stat. Deci impact extraordinar”.

Totodată, Ministrul se declară mulţumit de absorbţia fondurilor UE şi de faptul că este la conducerea singurului Minister care a deschis până acum sesiuni de finanţare din fonduri UE. ” (Sunt mulţumit de n.red) absorbţia de fonduri europene pe fostul PNDR care se apropie de 90%, faptul că avem un PNDR 2014-2020 aprobat şi primul program deschis cu alocări substanţiale şi cu două idei principale: acela de a creşte producţia şi aceea de a integra producţia astfel încât să exportăm valoare adăugată. Toate măsurile se adresează consolidării agriculturii, în special fermelor mici şi mijlocii şi pune accept pe creştere si integrare”, apreciată ministrul.

Ce nu a mers bine

La capitolul proiecte care nu au reuşit până acum, Constantin punctează camerele agricole şi fondurile mutuale. „Cred că am fi putut face mai multe lucruri. În primul rând camerele agricole. Cred că aici lucrurile ar fi trebuit să fie mai grăbite. Au fost şi nişte discuţii politice in 2013, dar cred că azi suntem pregătiţi să o luăm de la capăt. De aceea am facut modificari la legea în vigoare pe baza cărora s-au infiinţat deja câteva camere agricole, dar insuficiente. De aceea trebuie să mai facem nişte modificări, sper eu,  cât mai repede. De asemenea, fondul mutual este un proiect la care eu am ţinut şi am dat prima ordonanţă de urgenţă în iunie 2013. Din pacate pe această ordonanţă  nu s-au mişcat lucrurile. Noi am creat cadrul şi am tot modificat legislaţia raportându-ne la nevoia fermierilor. Acum înţeleg că se doresc alte modificări. Suntem deschişi să le facem şi pe astea,  dar să avem angajamentul fermierilor că în 2016 vom construi fondul mutual. Am trecut deja în PNDR un buget de 200 de milioane de euro pentru acest fondul mutual.

Cum arată viitorul – un minister cu un alt management

Constantin vorbeşte şi despre „cele trei proiecte mari pe care le mai am de indeplinit” care, coroborat cu „un alt management la nivel ministerul agriculturii” vor duce la creşteri constante ale producţiei agricole şi nu numai. „Legea cooperativei (stimularea cooperativelor prin stimulente financiare fiscale), camerele agricole şi Fondul Mutual sunt proiectele pe care trebuie să punem accent în perioada următoare. Producţia a început să crească, stimulată de investiţiile naţionale, de fondurile UE, de investiţiile din zona de irigaţii. Mai devreme sau mai târziu si cu alt management la nivel ministerul Agriculturii,  producţia va creşte constant. Nivel următor înseamnă o organizare mai bună care a început, dar nu aşa accelerat. Mi-aş fi dorit să avem mai repede depozite de colectare – ele sunt în plan, dar nu la nivelul la care ne-a dori. Se vorbeşte despre legea cu 51% produse româneşti în hipermarketuri. Noi avem producţie cât să acoperim 100% din necesarul de consum. Problema este că nu avem toate aceste produse în centre de depozitare, cu sortare, etichetare ambalare. De asemenea, următorul pas este cucerirea pieţelor externe. Aici este un alt proiect . Se doreşte crearea unei Agenţii Naţionale de promovare a produselor româneşti. Vrem să trimitem ataşati agricoli în zone de interes pentru noi. UE este deja o piaţă supraaglomerată, astfel că ne trebuie să intrăm pe pieţe terţe”.

Agricultura şi industria alimentară generează 12% din PIB. Cum va fi anul acesta

În ceea ce priveşte perspectivele pentru anul acesta, Constantin speră „să nu fie o lipsă majoră în ceea ce înseamnă veniturile la bugetul consolidat”, dar „cu siguranţa va fi mai puţin”. „Am avut producţii bune la anumite culturi, dar din pacate la culturile de primăvară lucrurile nu au stat atât de bine, pentru că am avut secetă. Sper să nu fie o lipsă majoră în ceea ce inseamnă veniturile la bugetul consilidat. Cu siguranţa va fi mai puţin, dar sperăm să nu fie chiar dramatic. Mai mult, anul acesta trebuie să pregătim despăgubiri şi am vorbit cu prim-ministruş ca la rectificarea bugetară de săptămâna aceasta să aducem suplimentările de fonduri de care avem nevoie. Sunt 170.000 de beneficiari. Contribuţia agriculturii este de 6% din PIB şi puţin peste 6% este industria alimentară. Deci împreună peste 12% din PIB. Vom vedea cât va fi şi anul acesta”, mai explică Constantin.

Averea lui Daniel Constantin

Potrivit declaraţiilor de avere, în cei trei ani de când este ministru (mai 2012-prezent) Daniel Constantin a rămas cu aceleaşi bunuri, respectiv un teren de 460 de mp în comuna Corbeanca din judeţul ILfov, pe care l-a achiziţionat în 2007 şi o casă de locuit pe care şi-a construit-o în 2008, în Corbeanca. De asemenea, ministrul mai are venituri (31.300 de lei până în iunie 2015), alături de soţie, de la compania SC Event Trade Consulting deţinută în proporţie de 90% de către Ramona Constantin. 

La capitolul datorii, ministrul a împrumutat în 2007 şi 2008 de la fostul Preşedinte PC, Dan Voiculescu, 100.000 de euro şi respectiv 195.000 de euro, bani pe care trebuie să îi ramburseze, în tranşe, până în 2017.

Legi „cu cântec” girate de Constantin

În ciuda liniştii aparente şi a impresiei că agricultura merge pe făgaşul cel bun, în cei trei ani care s-au scurs cu Ministrul Constantin la cârma Agriculturii, au fost şi voci care susţin că lucrurile în sfera lor de activitate nu funcţionează cum ar trebui. Au fost zeci de proteste în faţa Ministerului, iar fermierii s-au plâns de valoarea subvenţiilor, de întârzieri la plata acestora, de birocraţia excesivă sau de greutatea cu care pot accesa fondurile comunitare. Dacă privim din punct de vedere statistic şi productivitatea a rămas ca acum 20 de ani. Detalii AICI

Mai mult, nu s-a constatat nicio modificare semnificativă în bine a situaţiei recuperării creanţelor pe care mari latifundiari le au faţă de Agenţia Domeniilor Statului, instituţie care a fost până în februarie 2014 în subordinea MADR (acum este în subordinea Secretariatului general al Guvernului). Detalii AICI , AICI şi AICI

Din punct de vedere legislativ, un exemplu de act normativ care ridică probleme  ar fi legea terenurilor (Legea 17/2014) care a intrat în vigoare în aprilie, mult după 1 ianuarie 2014, dată de la care piaţa funciară din România a fost liberalizată. A urmat un haos generalizat, care persistă şi acum din cauza unor articole din lege declarate neconstituţionale, a birocraţiei excesive coroborate cu slaba pregătire a funcţionarilor publici locali, dar şi a faptului că nu avem nici acum planuri cadastrale. Detalii AICI

Probleme au apărut şi cu Legea privind comercializarea produselor agroalimentare în pieţe ((Legea 145/2014) intrată în vigoare anul tercut şi care încă mai creează dificultăţi producătorilor. Miercuri, 21 octombrie, spre exemplu, Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, afiliat la Agrostar, vor picheta Ministerul Agriculturii nemulţimiţi fiind inclusiv de efectele Legii 145 (vor modificarea prevederilor legate de carnetul de comercializare). Aceştia mai solicită „dispariția monopolului deținut de medicii veterinari de liberă practică prin eliminarea contractelor de concesiune”, modificarea legii pajiștilor, deblocarea și sprijinirea exportului de miei, acuză  procedura greoaie privind modul de depunere și completare a cererii unice de plată şi vorbesc despre „lipsa de viziune a MADR asupra sectorului zootehnic cu preponderența a sectorului de ovine și caprine și nu numai”.

Clasamentul miniştrilor din Guvernul Ponta în funcţie de longevitate 

Daniel Constantin – Ministrul Agriculturii, Mai 2012

Mircea Dușa – Ministrul Apararii, decembrie 2012
Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii, decembrie 2012
Liviu-Marian Pop,Ministrul delegat pentru Dialog Social, decembrie 2012

Robert Cazanciuc, Ministrul Justitiei, aprilie 2013

Nicolae Bănicioiu, Ministrul Sanatatii, februarie 2014

Rovana Plumb, Ministrul Muncii, martie 2014
Gabriela Szabo, Ministrul Sportului, Martie 2014
Eugen Nicolicea, Ministrul pe Relatia cu Parlamentul, martie 2014

Bogdan Lucian Aurescu, Ministru de Externe, noiembrie 2014

Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educatiei, decembrie 2014
Mihai Tudose, Ministrul Economiei, decembrie 2014
Andrei Gerea, Ministrul Energiei, decembrie 2014
Sorin Grindeanu, Ministrul pentru Societatea Informaţională, decembrie 2014
Grațiela Leocadia Gavrilescu, Ministrul Mediului, decembrie 2014
Angel Tîlvăr, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare, decembrie 2014

Eugen Orlando Teodorovici – Ministrul Finantelor, martie 2015

Marius Nica, Ministrul Fondurilor Europene, martie 2015

Sevil Shhaideh, Ministrul Dezvoltării Regionale, mai 2015

Iulian-Ghiocel Matache, Ministrul Transporturilor, iulie 2015