Planul UE şi al liderilor din Balcani pentru criza migraţiei – Reuters

Ţările vizate de un aflux masiv de migranţi ce sosesc în Europa prin ruta din Balcani au decis duminică noapte să creeze 100.000 de locuri de primire pentru a gestiona mai bine acest aflux, dintre care 50.000 în Grecia, a anunţat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, citat de AFP şi Reuters.

În timpul unui mini-summit de urgenţă, cele opt ţări UE situate pe această rută, precum şi Serbia, Macedonia şi Albania au acceptat ‘creşterea capacităţilor de primire (a migranţilor) pentru a ajunge la 100.000 de locuri în Grecia şi în Balcanii de Vest’, a declarat Juncker într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel şi Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Antonio Guterres, scrie Agerpres.

Agenţia Reuters prezintă principalele puncte a ceea ce a fost convenit:

– Creşterea capacităţii de primire cu 30.000 de locuri până la sfârşitul anului în Grecia. Agenţia de refugiaţi a ONU va oferi
subvenţii pentru chirie şi programe implicând familii gazdă pentru cel puţin 20.000 de persoane suplimentare.

– Obţinerea de capacităţi suplimentare de 50.000 de locuri, pentru a se ajunge la un total de 100.000 de-a lungul rutei din Balcanii de Vest şi Grecia.

– Desfăşurarea a 400 de ofiţeri de poliţie într-o săptămână în Slovenia.

– Intensificarea eforturilor pentru trimiterea înapoi a migranţilor care nu au nevoie de protecţie internaţională şi intensificarea cooperării asupra repatrierii cu Afganistanul, Bangladesh, Irak şi Pakistan.

– Intensificarea operaţiunii comune pe mare Poseidon în Grecia, în special prezenţa agenţiei de frontieră a UE Frontex în
Marea Egee, şi consolidarea semnificativă a sprijinului Frontex pentru Grecia în înregistrare şi activităţi de amprentare.

– Abţinerea de a facilita circulaţia migranţilor spre graniţa altei ţări. Nu este acceptabil să fie redirecţionaţi refugiaţii spre altă ţară.

– Stabilirea de puncte de contact pentru a permite schimburi zilnice de informaţii cu privire la circulaţia migranţilor.

– Schimb de informaţii cu privire la mărimea şi fluxurile de refugiaţi. Frontex precum şi EASO, Biroul European de Sprijin pentru Azil, vor asigura acest schimb de informaţii.

– Contactarea instituţiilor financiare, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare pentru a asigura finanţare pentru cazarea refugiaţilor.

– Intensificarea cooperării între poliţii şi în acţiuni judiciare împotriva traficanţilor de migranţi, angajarea Europol şi Interpol în operaţiuni pe ruta din Balcanii de Vest.

– Întărirea sprijinului pentru agenţia de frontieră a blocului Frontex la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Stabilirea unei noi
operaţiuni Frontex la frontierele terestre externe dintre Grecia şi Macedonia şi Grecia şi Albania pentru a se concentra asupra controalelor la ieşire şi înregistrarea refugiaţilor care nu au fost înregistraţi în Grecia.

– Acţiune comună cu Frontex pentru a detecta trecerea ilegală a frontierei şi sprijin de înregistrare şi amprentare în Croaţia.

 Angela Merkel a explicat că aceste locuri vor fi create cu UNHCR pentru că ‘migranţii… se bazează pe această rută de-a lungul Balcanilor’.

‘Grecia s-a angajat în mod remarcabil’ acceptând să creeze, de asemenea cu ajutorul ONU, 30.000 de locuri de primire până la sfârşitul anului, a salutat dna Merkel.

‘În a doua’ fază, 20.000 de locuri de primire vor fi create în familii gazdă şi locuinţe subvenţionate de UNHCR, a precizat ea.

‘Aceasta va fi o primă etapă pentru o mai bună gestionare a fluxului’, a estimat cancelarul.

‘Gestionarea fluxului împreună este singura modalitate de a restabili ordinea şi încetini afluxul necontrolat de persoane’, a pledat Juncker.

În numele UNHCR, Guterres a declarat că tocmai prin intermediul acestor centre de primire se va putea apoi începe înregistrarea solicitanţilor de azil sirieni, irakieni şi din Eritreea în Grecia.

Această procedură este o condiţie prealabilă repartizării lor în cadrul celor 28 de state membre ale UE, care au acceptat să împartă sarcina primirii a 160.000 de refugiaţi pe doi ani pentru a reduce tensiunea asupra ţărilor din prima linie. Imigranţii economici vor fi repatriaţi, potrivit declaraţiilor la conferinţa de presă.

Participanţii la această reuniune s-au angajat să pună în aplicare începând de luni şaptesprezece măsuri de ‘restabilire a stabilităţii gestionării migraţiei în regiune şi încetinire a fluxului printr-o abordare colectivă transfrontalieră’.

Printre acestea se numără trimiterea a 400 de poliţişti pentru a ajuta Slovenia, copleşită, în înregistrarea mai sistematică a migranţilor la frontiere şi schimbul zilnic de informaţii între ţările vecine.