BERD va lua parte la recapitalizarea băncilor din Grecia

Instituţia a precizat că băncile vor emite obligaţiunile convertibile contingente (CoCos) cu un cupon de 8-10%, ca parte a recapitalizării lor.

‘Obligaţiunile convertibile contingente, care ar putea fi convertite în acţiuni comune, cu drept de vot, reduc costurile pentru plătitorii de taxe şi pot de asemenea furniza venituri. Scopul Guvernului este să atragă investiţii străine prin participarea sectorului privat la recapitalizare, iar statul să deţină o participaţie importantă în bănci, astfel încât să-şi majoreze câştigurile în urma unei posibile creşteri’, se arată în declaraţia Ministerului de Finanţe.

BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi ţări precum Turcia. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ şapte miliarde de euro în peste 368 de proiecte din România. În 2014, România a fost a şasea ţară în topul principalilor beneficiari de investiţii BERD.

Sâmbătă, Banca Centrală Europeană va publica rezultatele testelor de stres derulate în rândul principalelor instituţii financiare elene – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – pentru a şti cu exactitate care este necesarul lor de capital şi pentru a decide viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia. Conform prevederilor celui de-al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 – 25 miliarde de euro pentru recapitalizare.

Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017.

Legea privind recapitalizarea băncilor prevede că Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) va avea drepturi depline de vot asupra oricăror acţiuni achiziţionate de la bănci în procesul de recapitalizare. HFSF va avea un rol mult mai activ decât până acum, evaluând modul în care sunt conduse băncile. Nivelul acţiunilor şi al bondurilor convertibile contingente pe care le va achiziţiona HFSF de la bănci în schimbul ajutorului de stat va fi decis de Guvern.

Wolfango Piccoli, director în cadrul Teneo Intelligence, a apreciat că testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană în rândul creditorilor eleni vor arăta că aceştia vor avea nevoie de noi fonduri în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro (16,5 miliarde de dolari), jumătate din sumă urmând să fie acoperită din fonduri publice.

În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante, astfel încât acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, începând din 2010 până în prezent, când Grecia a avut nevoie de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Săptămâna trecută, băncile elene s-au întâlnit cu câţiva deţinători de obligaţiuni şi au discutat posibilitatea unor ‘debt swaps’ (conversia unor datorii mai vechi în acţiuni sau participaţii la capital) pentru a-şi repara bilanţurile, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Eurobank Ergasias şi Alpha Bank vor să ceară investitorilor să schimbe în acţiuni titluri de valoare de un miliard de euro şi, respectiv, 1,94 miliarde de euro. National Bank of Greece (NBG) ar putea, de asemenea, să ia în considerare conversia unor datorii mai vechi în obligaţiuni, în funcţie de preţul pe care îl va obţine din vânzarea subsidiarei din Turcia, Finansbank, susţin sursele.

Şi Piraeus Bank a lansat o ofertă de schimb pentru deţinătorii de obligaţiuni, pentru a-şi majora capitalul, afectat de mediul economic dificil din Grecia. Deţinătorii de titluri de valoare de 1,1 miliarde de euro (1,26 miliarde de dolari) pot schimba câteva obligaţiuni sau toate pentru recipise non-transferabile, a anunţat Piraeus Bank. Investitorii vor primi numerar sau acţiuni în schimbul recipiselor. Oferta a fost făcută pentru majorarea bazei de capital, a informat Piraeus.

După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care în primele luni ale anului deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – este instituţia care s-a ocupat de recapitalizarea acestor instituţii. Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.