Trimestru istoric pentru piaţa de retail. Magazinele cash and carry dispar dintre retailerii alimentari moderni

În urmă cu aproximativ 20 de ani (octombrie 1996), Metro Cash and Carry era primul nume internaţional care s-a încumetat să intre în România cu un format de magazin mare, având astfel misiunea de a educa o piaţă  formată din clienţi care nu ştiau nici măcar ce este un cod de bare. În magazinul din Otopeni, românii au intrat pentru prima dată într-un magazin pe bază de legitimaţie şi s-au plimbata printre rafturi trăgând după ei un cărucior de cumpărături. Şase ani mai târziu, Selgros făcea acelaşi lucru la Braşov, primul oraş în care compania ce aparţine astăzi în întregime elveţienilor de la Coop Elveţia a decis să deschidă un magazin. Acum, acest segment reprezentat de cei doi mari retaileri şi 50 de magazine în total, a dispărut complet din lista de magazine frecventate de consumatorul final, potrivit cercetările de piaţă.

Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare GFK citat într-un raport dat publicităţii de către Consiliul Concurenţei, în primul trimestru al acestui an, cota de piaţă a magazinelor cash and carry a scăzut până la sub 1% din total comerţ alimentar în România.  În 2014, cota acestora era de 1%. „Cu toate că formatul cash and carry intră în categoria comerțului modern, acesta nu este considerat a se afla pe aceeași piață relevantă cu celelalte tipuri de magazine care desfășoară activități de comercializare a produselor alimentare. Această decizie este motivată în primul rând prind specificul acestor unități, ele adresându-se teoretic doar revânzătorilor, consumatorii finali nefăcând parte din clienții-țintă ai acestor lanțuri de magazine. De asemenea volumul vânzărilor magazinelor de tip cash and carry către consumatorii finali în totalul vânzărilor este foarte redus (aproximativ 1% la nivel național la jumătatea anului 2014)”, se menţionează în raportul Consiliului Concurenţei. 

De altfel, segmentul cash and carry este singurul care a pierdut cotă pe piaţa comerţului modern, în contextul în care acest tip de retail a câştigat de la micii comercianţi tradiţionali, în primul trimestru al acestui an, patru puncte procentuale din piaţă comparativ cu 2014. „S-a constatat că, în perioada de început a comerțului modern, formatele cash and carry
concurau puternic cu formatele de supermarket, pentru că exista un număr redus de jucători pe piață. Odată cu creșterea numărului de hyper și supermarketuri, acestea s-au apropiat mai mult, din punct de vedere geografic, de nevoile curente ale consumatorilor. Astfel, importanța vânzărilor prin formatul cash and carry, către persoanele fizice, a
înregistrat o diminuare. Acest trend se menține și în prezent, iar cele două forme de comerț s-au înscris, în mod natural, pe piețe diferite”, mai explică specialiştii Consiliului Concurenţei.

Citeşte şi Este începutul sfârşitului pieţei de retail aşa cum o ştim astăzi. Cum vor fi magazinele viitorului

Faptul că au pierdut aproape complet clienţii care cumpără pentru autoconsum se poate observa şi din anunţurile făcute în ultima vreme de cei doi jucători de pe această piaţă. CEO-ul Metro Gilles Roudy reamintea cu ocazia deschiderii Târgului Metro Expo faptul că magazinele Metro se adresează revânzătorilor şi nu consumatorilor finali, iar ultimele lor investiţii confirmă faptul că şi România a devenit pentru ei o piaţă obişnuită în care consumatorii finali nu îşi fac legitimaţii pentru a-şi putea umple frigiderele mai ieftin. Retailerul a demarat anul acesta un procesul de remodelare a spaţiilor Metro astfel încât să fie mai bine organizate pentru clienţii revânzători şi au gândit un nou concept pentru magazinele de proximitate LaDoi Paşi. Practic, prin expansiunea lanţului de mici magazine La Doi Paşi, compania vrea să genereze venituri pe două paliere-o dată din taxele percepute celor care operează în franciză aceste magazine, şi în al doilea rând din faptul că aceşti mici intreprinzători francizaţi LaDoi Paşi cumpără marfă de la Metro.

La rândul său, Selgros Cash&Carry, care operează la nivel local 19 magazine în principalele oraşe ale ţării, a inaugurat în vara acestui an propriul centru de distribuție pentru București și împrejurimi cu scopul de a atrage şi a fideliza clienţi din industria HoReCa, prin livrarea rapidă a tuturor produselor din sortiment.

Metro a raportat în 2014 vânzările anuale de 906 milioane euro în anul financiar încheiat, iar Selgros în jur de 699 milioane euro. Ambele companii au avut afaceri în scădere în 2014 faţă de 2013.

 Citeşte şi Schimbarea la faţă a Metro. Primul retailer modern care a venit în România şi-a modificat strategia de business

Cine a câştigat cotă de piaţă anul acesta

În timp ce magazinele cash and carry au ieşit de pe piaţa comerţului alimentar modern destinat consumatorilor finali, hipermarketurile şi magazinele de tip discounter au câştigat din faptul că micii antreprenori activi pe această piaţă cedează traptat concurenţei acerbe. În primul trimestru al acestui an, hipermarketuri au ajuns să controleze 28% din piaţă, faţă de 26% cu un an în urmă, discounterii au ajuns la 11% faţă de 9%, iar supermarketurile ai ajuns la 16% faţă de 15%.Totodată, magazinele de proximitate moderne (Shop&Go operate Delhaiye Grup, La DoiPaşi operate de Metro, Profi City sau Carrefour Express) au acaparat 2% din piaţă, la aproape 2 ani de când tot mai mulţi retaileri au început să se dezvolte puternic pe acest segment.Comerţul tradiţional se reduce acum la 43% din piaţă. 

Citeşte şi Cum este împărţită piaţa comerţului alimentar în România şi ce strategie au cei care fac jocurile

 „În cadrul retailului alimentar se poate observa că forma de comercializare a produselor se reflectă și în structura pieței, astfel, în cazul comerțului tradițional, acesta se apropie de o concurență monopolistică  (caracterizată prin prezența a numeroși concurenți pe piață, care deși oferă produse similare, reușesc să se diferențieze unii de ceilalți), fapt ce oferă comercianților o oarecare putere de piață, mai ales raportat la dimensiunea geografică a pieței pe care activează aceștia. În cazul comerțului modern, structura pieței se apropie, din punct de vedere al caracteristicilor, de un oligopol de tip Bertrand. Acest tip specific de oligopol apare în cazul în care diferențierea este greu de realizat, sau produsele chiar sunt omogene. În condițiile în care foarte mulți producători sunt prezenți în mai multe lanțuri de retaileri, iar în plan geografic există o suprapunere mai mare a zonelor de captare manifestate de marile magazine, stimulentele acestora pentru a concura prin preț cresc considerabil. Astfel, în cazul comerțului modern, este de așteptat manifestarea unei presiuni concurențiale mai ridicate decât în cazul comerțului tradițional”, se specifică în raportul Consiliului Concurenţei.