„Nu am primit nicio notificare de la autorităţile din România că ar fi fost activat vreun mecanism, răspunsul este clar nu. Nu am primit nicio notificare de la Guvernul român sau de la autorităţile române că Mecanismul UE de protecţie civilă ar fi fost activat”, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru politică regională.
Comisia Europeană a primit joi o cerere din partea Guvernului de la Bucureşti pentru ajutor, care include căutarea la nivel european a unor opţiuni în ce priveşte transferul a aproximativ 80 de persoane rănite în alte ţări membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, care nu pot fi tratate în România, a precizat Adamowicz.
După primirea cererii de la Bucureşti, CE a cerut membrilor Comisiei pentru sănătate şi securitate să ia în considerare cererea României şi să transmită această cerere autorităţilor competente din ţările respective.
„Examinăm în momentul de faţă cu colegii din comisiile specifice (Sănătate şi securitate, Ajutor umanitar şi managementul crizelor) pentru a identifica opţiuni pentru rambursarea oricărui tratament administrat în altă ţară membră”, a mai precizat purtărorul de cuvânt.
Sorin Cîmpeanu a declarat sâmbătă că România nu a solicitat declanşarea mecanismului de ajutor pentru dezastre întrucât tragedia din clubul Colectiv nu s-ar înscrie în definiţia formală a dezastrelor şi pentru că paşii de urmat erau exact aceiaşi şi cu mecanismul activat şi cu el neactivat.
Întrebat de jurnalişti de ce abia joi, în a şasea zi de la tragedia din clubul Colectiv, România a cerut ajutorul Comisiei Europene pentru mutarea unora dintre pacienţii aflaţi în stare gravă în spitalele din Bucureşti, premierul interimar Sorin Cîmpeanu a declarat că România nu a cerut declanşarea mecanismului de ajutor pentru dezastre.
„În primul rând, România nu a solicitat declanşarea mecanismului de ajutor pentru dezastre. Nu a făcut acest lucru din două motive, o dată, pentru că nu se înscrie în definiţia formală a dezastrelor această tragedie care s-a întâmplat în România şi, în al doilea rând, aş vrea să precizez faptul că paşii de urmat în realitate, şi realitatea ne interesează, erau exact aceiaşi şi cu mecanismul activat şi cu mecanismul neactivat. Este vorba doar de decontarea cheltuielilor şi, aşa cum am spus, resursele financiare nu sunt deloc prioritare în această situaţie”, a declarat Cîmpeanu, adăugând că Guvernul şi-a asumat „toate cele care au fost prezentate”.
Sâmbătă dimineaţă, 16 răniţi în incendiul din clubul Colectiv au fost preluaţi cu două aeronave Spartan ale Ministerului Apărării, fiind transferaţi în străinătate. Opt dintre pacienţi au fost transferaţi pentru tratament în trei spitale din Olanda, iar ceilalţi opt, la Spitalul Militar din Bruxelles. Doi dintre cei opt pacienţi transportaţi în Olanda au decedat, unul în ambulanţă spre spital şi un altul la spitalul din Rotterdam, a spus secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat. Alte două victime au fost transferate în Austria şi trei în Israel.
Duminică, alte două aeronave ale MApN urmau să transporte doi pacienţi în Marea Britanie şi Ungaria, însă zborurile au fost anulate. În schimb, ministrul Apărării Mircea Duşă a precizat că duminică va veni la Bucureşti o aeronavă NATO care va ajuta la transferul pacienţilor în străinătate.
Mecanismul UE de protecţie civilă poate fi activat de orice ţară din lume dacă dezastul cu care se confruntă depăşeşte posibilităţile naţionale de răspuns. În momentul în care este cerută asistenţă de o ţară, Mecanismul UE de protecţie civilă poate mobiliza mai multe tipuri de ajutor, cum ar fi adăposturi, provizii medecale, inclusiv echipe de experţi, echipament şi expertiză.
În cazul activării mecanismului, asistenţa este oferită de statele participante la programul european, iar CE co-finanţează transportul în ţara care a făcut cererea.
Mecanismul UE de protecţie civilă a fost lansat în 2001 şi a fost activat în cazul cutremurului din Haiti, în 2010, în cazul cutremurului din Japonia, urmat de tsunami şi avaria la centrala nucleară, din 2011, în cazul inundaţiilor din Serbia şi Bosnia Herţegovina, în 2014, în cazul conflictului din Ucraina, în 2014.