Afectaţi de decizia autorităţilor germane de a încuraja dezvoltarea energiilor regenerabile prin tarife care defavorizează termocentralele şi centralele nucleare, companiile germane de utilităţi au decis să solicite în instanţă despăgubiri. Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au anunţat în anul trecut că E.ON a cerut daune de opt miliarde de euro, RWE de şase miliarde de euro şi Vattenfall de 4,7 miliarde de euro.
Cancelarul Angela Merkel a anunţat că statul german va renunţa în totalitate la energia nucleară până în 2022, în urma dezastrului atomic de la Fukushima (Japonia). Germania a introdus, în 2011, taxa pe combustibilul nuclear, care ar urma să rămână în vigoare cel puţin până în 2016. Această taxă a afectat semnificativ câştigurile companiilor germane de utilităţi.
Cei patru operatori ai centralelor nucleare din Germania – E.ON (prezent şi pe piaţa din România), RWE, EnBW şi Vattenfall – au făcut provizioane de aproximativ 36 miliarde de euro pentru dezafectarea centralelor şi evacuarea deşeurilor nucleare.
‘Retragerea solicitării de despăgubiri se negociază, în funcţie de găsirea unei soluţii amiabile legate de costurile privind dezafectarea centralelor, de până la 80 miliarde de euro’, susţin sursele.
Reprezentanţii E.ON şi RWE nu au comentat informaţia. Cele două companii au făcut provizioane de aproximativ 27 miliarde de euro pentru dezafectarea centralelor şi evacuarea deşeurilor nucleare, dar există dubii dacă suma poate fi susţinută de activele lor, după ce rezultatele financiare ale companiilor germane de utilităţi au fost afectate de decizia autorităţilor de la Berlin de a încuraja dezvoltarea energiilor regenerabile prin tarife care defavorizează termocentralele şi centralele nucleare.
Costurile legate de dezafectarea centralelor nucleare din Germania şi evacuarea deşeurilor nucleare ar putea ajunge până la 70 miliarde de euro în următoarele decenii, ceea ce înseamnă că provizioanele de 36 miliarde de euro ale E.ON, RWE, EnBW şi Vattenfall nu vor fi suficiente, a avertizat recent Michael Mueller, şeful comisiei guvernamentale care se ocupă de căutarea de fonduri pentru a finanţa dezafectarea centralelor nucleare din Germania.
E.ON a raportat pierderi semnificative în trimestrul trei din 2015, după ce a înregistrat costuri speciale de 8,3 miliarde de euro (8,9 miliarde de dolari), în urma deprecierilor de active.
În perioada iulie – septembrie 2015, pierderile nete s-au situat la 7,25 miliarde de euro, faţă de pierderi de 835 milioane de euro în trimestrul trei din 2014. Vânzările au crescut în trimestrul trei din 2015 la 27 miliarde de euro, de la 25,76 miliarde de euro în perioada similară din 2014.
În septembrie, E.ON a avertizat că va înregistra costuri speciale de până la nouă miliarde de euro, din cauza preţului scăzut al electricităţii, al materiilor prime precum şi din cauza incertitudinilor privind reglementările din industria energiei.
Profitul înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare (EBITDA) a scăzut cu 18%, la 5,36 miliarde de euro în primele nouă luni din acest an, de la 6,53 miliarde de euro în perioada similară din 2014, în urma vânzării operaţiunilor din Spania şi Italia şi a costurilor dezafectării reactoarelor nucleare.
E.ON a confirmat că planurile privind listarea unei companii apărute prin divizarea sa sunt în grafic. Noua companie va fi denumită Uniper, va prelua centralele pe bază de combustibili fosili şi reactoarele nucleare şi va fi condusă de fostul director financiar Klaus Schaefer. Activele sale vor fi responsabile pentru aproximativ jumătate din actualul profit al E.ON.
Anul trecut, E.ON a anunţat că se va concentra pe energiile regenerabile, reţelele de distribuţie şi serviciile personalizate de îmbunătăţire a eficienţei energetice, pentru a putea răspunde la modificările de pe pieţele energetice, progreselor tehnologice şi cererilor venite din partea consumatorilor.
Compania E.ON Distribuţie România, primul distribuitor integrat de gaze naturale şi electricitate din România, şi-a început activitatea la data de 1 ianuarie, operează o reţea de distribuţie de gaze naturale de peste 20.000 de kilometri şi o reţea de distribuţie de electricitate mai mare de 80.000 de kilometri, deservind în total circa trei milioane de clienţi.